Povestea unei asistente medicale cu ”Sindrom Italia”. Avea halucinații și instinct alimentar exacerbat
Iși doresc o viață mai bună și pleacă din România pentru a îngriji bătrâni bolnavi. Câștigă bani, însă pierd sănătate. Multe femei ajung la spital cu depresie severă după ce au muncit în străinătate. Și dacă până nu demult, aceasta afecțiune denumita ”Sindromul Italia” se intalnea la persoanele fără pregătire medicală, la Institutul de Psihiatrie Socola au ajuns să fie internată și o asistentă medicală care s-a confruntat cu o astfel de boală. Femeia lucrase ani buni in SUA.
Specialiştii Institutului de Psihiatrie „Socola” din Iaşi au identificat o nouă problemă în rândul femeilor care pleacă să lucreze în străinătate: deşi o bună parte din ele se confruntă cu probleme din sfera psihică din cauza presiunii enorme resimţite la locul de muncă, acestea ajung să revină la acelaşi loc de muncă unde s-au îmbolnăvit, scrie Ziarul de Iași.
Asistenta medicală ce suferă de Sindromul Italia
Povestea femeii este de-a dreptul dramatică. Cazul care i-a pus pe gânduri pe medicii psihiatri de la Institutul „Socola” din Iaşi este al unei femei de aproximativ 50 de ani, care s-a reîntors în Statele Unite ale Americii, unde lucra ca asistentă medicală la un cămin de persoane vârstnice.
Femeia a mai avut în trecut internări la unitatea medicală ieşeană, tocmai ca urmare a acelui aşa-numit „Sindrom Italia”, al celor plecaţi departe de familie cu anii. Primele internări ale femeii au fost în perioada 2013 – 2014, fiind adusă de urgenţă la spital cu simptome ale unei psihoze, având halucinaţii şi idei delirante. Atunci femeia se afla într-un moment dificil, deoarece a rămas fără loc de muncă şi trecea printr-un proces de divorţ.
”Avea un instinct alimentar exacerbat”
„Debutul simptomelor a fost în SUA, probabil pe fondul stresului. A făcut o formă de psihoză maniaco-depresivă, a ajuns la noi doar în episoade maniacale, adică cu exacerbarea tuturor instinctelor, cu halucinaţii vizuale, a ideilor delirante. Îmi amintesc că avea şi halucinaţii auditive, o dispoziţie euforică, cu un instinct alimentar exacerbat, era şi agresivă în perioada respectivă, atât verbal cât şi fizic, cu cei din jur. Simptomele apăreau episodic. Pe perioada internării noi am echilibrat-o, iar la externare a urmat un tratament cu antipsihotice şi terapie”, a explicat dr. Petronela Nechita, medic primar psihiatru de la Institutul de Psihiatrie „Socola” pentru ZDI.
Specialiștii cred că femeia a fost probabil afectată de presiunea locului de muncă în combinaţie cu presiunea faptului că trebuia să îşi îngrijească şi să îşi întreţină copilul singură. Ulterior, copilul a fost preluat de bunici şi adus în ţară. A ajuns la spital de cel puţin trei-patru ori, din cauza faptului că boala decompensa, astfel că medicii i-au recomandat terapie de lungă durată.
Medicii spun ca orice tulburare psihică poate fi ţinută sub control dacă pacientul îşi înţeleage boala și conştientizează că psihoza maniaco-depresivă este o boală cronică, pentru care este nevoie de tratament, în unele cazuri chiar pentru toată viaţa.
Ce este sindromul Italia
În 2005, doi psihiatri ucraineni au identificat o serie de simptome comune la femeile plecate la muncă în străinătate – în special în Italia și cu precădere pentru a îngriji persoane vârstnice sau imebolizate la pat. De aici și numele pe care l-au dat cei doi psihiatri afecțiunii descrise de ei, conform ziarmedical.ro.
Însă medicii români nu folosesc acest termen. ”Este mai degrabă un fenomen psiho-social, toţi avem o vulnerabilitate către tulburări psihice, însă este foarte important ca atunci când plecăm în străinătate să ne asigurăm că avem loc de muncă, că ştim să comunicăm în limba ţării respective, dar şi că avem suport din partea autorităţilor şi sprijin din partea familiei. Pentru că adaptarea este grea într-o ţară străină. Vorbim de o altă cultură, de altă legislaţie la care trebuie să ne adaptăm”, a mai completat dr. Petronela Nechita.
De departe, însă, cele mai multe cazuri diagnosticate în Europa de Est sunt cele ale româncelor. E și motivul pentru care, la începutul acestui an, o echipă de medici italieni s-a deplasat la Iași, la Institutul de Psihiatrie „Socola”, pentru a cerceta împreună cauzele, formele de manifestare și modalitățile de tratament ale bolii.
Factori care generează Sindromul Italia
Medicii spun că sunt mai mulți factori care, cumulați, generează depresia:
-plecarea departe de casă pentru o perioadă îndelungată, într-un mediu pe care îl resimt ca străin și/sau ostil;
-lipsa unei pregătiri psihologice pentru tipul de muncă pe care urmează să o presteze;
-lipsa unei pregătiri profesionale (în domeniile asistenței medicale și al asistenței sociale) care să ajute persoana să se ocupe de sarcinile care îi revin;
-programul prelungit, fără ore și zile de odihnă suficiente; de multe ori, aceste persoane lucrează ca „interne” și trebuie să răspundă la orice solicitare care vine din partea celui pe care îl îngrijesc, indiferent de momentul zilei sau al nopții;
-starea psihică adeseori precară a persoanei de care îngrijesc, ceea ce sporește stresul;
-faptul că nu cunosc bine limba țării și nu pot comunica rapid cu persoana pe care o îngrijesc sau cu aparținătorii acesteia.
-lipsa chefului de viață;
-lipsa enegiei;
-scăderea în greutate (aparent nemotivat);
-probleme de somn, insomnii prelungite;
-stări anxioase, neliniște;
-nervozitate;
-fragilitate emoțională, treceri bruște de la râs la plâns și invers;
-migrene.
Sindromul Italia este considerat mai degrabă un fenomen psiho-social, spun medicii ieșeni. Toţi avem o vulnerabilitate către tulburări psihice, însă este foarte important ca atunci când plecăm în străinătate să ne asigurăm că avem loc de muncă, că ştim să comunicăm în limba ţării respective, dar şi că avem suport din partea autorităţilor şi sprijin din partea familiei.
Citește și:„Sindromul post-Covid”: uite cu ce probleme de sănătate rămân cei „teoretic” vindecați
