Sindromul gurii uscate

Saliva are rolul de a curăţa gura şi de a descompune alimentele în vederea digestiei. Previne infecţiile gurii. Când glandele salivare nu produc suficientă salivă, gura devine uscată iar funcţia gustativă e alterată. Acest simptom se numeşte xerostomie şi, de obicei, e un efect advers dat de consumul anumitor medicamente folosite să trateze anxietatea, depresia, durerile, alergiile, dar şi epilepsia, hipertensiunea arterială, astmul, boala Parkinson. Sindromul gurii uscate poate fi şi simptomul unor afecţiuni.

Bolile care duc la uscăciunea gurii

O cauză serioasă a funcţionării defectuoase a glandelor salivare este blocarea unui duct salivar major sau o infecţie a acestuia. Sindromul gurii uscate poate apărea în timpul sarcinii şi al alăptării şi e cauzat de deshidratarea indusă de schimbările hormonale. Poate fi un simptom al al altor afecţiuni – sindromul Sjögren (o boală cronică autoimună), diabet, hipertensiune arterială, boala Alzheimer, artrita reumatoidă, infecţia cu HIV/SIDA şamd. Glandele salivare mai pot fi afectate de radioterapie şi chimioterapie, în cazul pacienţilor cu cancer.

Bine de ştiut!

Deshidratarea cauzată de febră, transpiraţia excesivă, vărsăturile, diareea, pierderile de sânge, chiar şi arsurile pot să dea sindromul gurii uscate. Fumatul sau mestecatul tutunului pot afecta cantitatea de salivă din gură.

Citeşte mai multe pe această temă AICI