Ceața mentală după 50 de ani: ce este normal și ce nu?

Un episod obișnuit de ceață mentală, indiferent de vârstă, poate fi descris ca senzația că, pentru moment, mintea nu funcționează la capacitatea obișnuită, spune medicul de familie Derek Southwick, membru în Consiliul Director al Academiei Americane a Medicilor de Familie.

Foto: Shutterstock

Poți intra într-o cameră și să uiți de ce ai venit, să îți fie greu să găsești cuvântul potrivit sau să ai dificultăți în a te concentra în timpul unei conversații. De obicei, aceste manifestări sunt temporare și sunt adesea asociate cu somnul insuficient, stresul sau un program foarte încărcat.

Vârsta aduce modificări 

Pe măsură ce înaintezi în vârstă, este normal ca viteza de procesare a informațiilor să scadă și să apară ocazional mici probleme de memorie, explică neurologul Lachelle Vance, profesor asistent adjunct la University of Cincinnati College of Medicine. De exemplu, poți uita numele unei persoane, poți rătăci anumite obiecte sau poți avea momente în care simți că nu reușești să te concentrezi foarte bine. Deși pot fi deranjante, aceste manifestări nu indică, de regulă, o problemă gravă de memorie. Ele reflectă, în general, procesul normal de îmbătrânire a creierului și a celulelor, dar pot fi influențate și de starea generală de sănătate.

Când ceața mentală poate fi un semn că trebuie să ceri ajutor

Diferența esențială apare atunci când ceața mentală începe să îți afecteze independența și capacitatea de a-ți îndeplini responsabilitățile zilnice. De exemplu, ar trebui să acorzi atenție situațiilor în care te rătăcești în locuri pe care le cunoști bine, pui în mod repetat aceleași întrebări, ai dificultăți în a urma instrucțiuni simple sau începi să ai probleme atunci când conduci ori mergi la cumpărături.

Modul în care reușești să funcționezi în viața de zi cu zi îi poate ajuta pe medici să facă diferența dintre modificările cognitive ușoare și primele semne ale demenței.

Nu este demență

Demența este un termen general folosit pentru deteriorarea cronică a memoriei, limbajului, capacității de rezolvare a problemelor și a altor funcții cognitive, suficient de importantă încât să afecteze viața cotidiană.

În cazul demenței, declinul cognitiv interferează cu independența. De exemplu, poți avea dificultăți în administrarea medicamentelor sau a banilor. Modificările cognitive ușoare te pot face mai puțin eficient în anumite activități, dar nu ar trebui să îți afecteze independența.

Dificultățile provocate de ceața mentală în activitățile cotidiene reprezintă un motiv suficient pentru a consulta un medic. Situația devine cu atât mai îngrijorătoare dacă simptomele evoluează rapid sau încep să îți afecteze semnificativ capacitatea de a funcționa.

Printre semnalele de alarmă se numără confuzia severă, convulsiile, slăbiciunea musculară, schimbările de comportament, dar și simptome generale precum febra sau scăderea inexplicabilă în greutate.

Ceața mentală nu este asociată numai cu demența. Poate avea și numeroase alte cauze, printre care depresia, anxietatea, apneea în somn, problemele tiroidei, deficiențele de vitamine, efectele secundare ale unor medicamente sau modificările hormonale, cum sunt cele care apar la menopauză.

În asemenea situații, ceața mentală poate să nu îți afecteze independența. Totuși, dacă persistă, este indicat să discuți cu medicul pentru a identifica posibila cauză și tratamentul potrivit. Este întotdeauna rezonabil să vorbești despre aceste simptome din timp.

Sursa: Health.com