Poate depresia să provoace pierderi de memorie?

Atunci când te confrunți cu depresia, îți poate fi greu să-ți amintești evenimente din trecut, în special momentele fericite, și poți deveni mai uituc decât de obicei. Întrebarea firească este: problemele tale de memorie au legătură cu sănătatea mintală? Răspunsul este: posibil. Dacă înțelegi mai bine cum funcționează memoria și ce poți face pentru a o consolida, vei avea mai multă încredere în capacitatea ta de a gestiona aceste simptome.

Foto: Shutterstock

Micile probleme de memorie, precum faptul că uiți întâlnirile sau programările stabilite, reprezintă un simptom frecvent al depresiei, care afectează mai mult de unul din opt americani cu vârsta de peste 12 ani, potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA. Dacă te numeri printre persoanele afectate, s-ar putea să observi și că îți este mai greu să fii atent.

Vestea bună este că „problemele de memorie și depresia nu sunt permanente”, afirmă dr. Dan Dillon, profesor asociat de psihiatrie la Harvard Medical School și director al Laboratorului pentru Învățare Motivată și Memorie din cadrul McLean Hospital, Belmont, Massachusetts. „Există multe lucruri pe care le poți face pentru a ameliora depresia și care, în același timp, îți pot ajuta memoria.”

Cum provoacă depresia probleme de memorie

Cercetătorilor le este adesea dificil să separe cauza de efect atunci când încearcă să înțeleagă modul în care depresia și memoria se influențează reciproc, precum și diferiții factori care acționează asupra lor, explică Dillon. Totuși, iată cum s-ar putea lega între ele câteva dintre piesele acestui puzzle.

Chimia creierului

O zonă a creierului numită hipocamp este esențială pentru memorie, învățare și reglarea emoțiilor. În mod normal, în această regiune se formează permanent noi celule nervoase. Însă, dacă ai depresie, neuroinflamația – un răspuns anormal al sistemului imunitar la nivelul creierului – poate afecta dezvoltarea acestor celule noi și îți poate perturba memoria. În plus, cercetările arată că persoanele cu depresie au un hipocamp cu un volum mai mic, afirmă neuropsihologul Monica Ly, Ph.D., profesor asistent de neurologie la Boston University Chobanian & Avedisian School of Medicine.

Se consideră, de asemenea, că depresia modifică nivelurile dopaminei și noradrenalinei, două substanțe care ajută creierul să se concentreze. De exemplu, „stresul poate reduce activitatea sistemului dopaminei și îți poate afecta hipocampul”, explică Dillon. Depresia poate produce și alte schimbări cerebrale care interferează cu formarea și recuperarea amintirilor.

Problemele de somn

Tulburările de somn, inclusiv insomnia și perturbarea diferitelor etape ale somnului, sunt strâns legate de depresie. Somnul și dispoziția „interacționează în moduri care pot afecta funcțiile cognitive și memoria”, explică Ly.

„Dacă dormi prost, te vei trezi cu mai puțină energie, cu o claritate mentală redusă și s-ar putea să simți că ai mintea încețoșată. Iar somnul neodihnitor este un simptom frecvent al depresiei – fie că dormi prost, fie că dormi prea mult.”

Studiile au asociat durata redusă a somnului și apneea obstructivă în somn cu o memorie autobiografică prea generală, adică imposibilitatea de a-ți aminti anumite evenimente personale fericite. Există și dovezi potrivit cărora somnul cu unde lente, care este diminuat în cazul depresiei, ar putea fi esențial pentru formarea amintirilor autobiografice.

Privarea de somn îți poate crește și tendința de a acorda mai multă atenție informațiilor negative, poate reduce proporția amintirilor neutre în raport cu cele negative și poate favoriza reamintirea experiențelor neplăcute.

Stresul și ruminația

Deși stresul te poate ajuta uneori să-ți concentrezi mintea asupra unei sarcini importante, cercetările arată că acesta afectează adesea memoria de lucru.

Memoria de lucru reprezintă cantitatea limitată de informații pe care o poți păstra temporar în minte și pe care o poți folosi în timp ce îndeplinești o sarcină. De exemplu, o folosești atunci când memorezi un număr de telefon înainte să-l formezi sau când îți alcătuiești mental lista de cumpărături și încerci să ți-o amintești în magazin.

„Stresul ne consumă resursele atenției”, explică dr. Ly. „Dacă mintea ta este concentrată asupra unui motiv de stres, îți rămân mai puține resurse pentru a fi atent, de exemplu, la conversația pe care o porți în acel moment sau la lucrurile pe care trebuie să le faci mai târziu.”

Tendința de a te concentra asupra unor gânduri negative intruzive, cunoscută sub numele de ruminație, este frecventă în depresie. Aceasta îți poate afecta memoria de lucru și capacitatea de a-ți elibera mintea de gândurile și amintirile negative. Ruminația ocupă spațiu mental și poate limita capacitatea de a actualiza informațiile din memoria de lucru.

Atunci când stresul devine cronic, poate afecta diferite tipuri de activitate cerebrală. De exemplu, poate modifica moleculele de semnalizare din hipocamp, ceea ce îți îngreunează recuperarea amintirilor pe termen lung.

Probleme de memorie asociate depresiei

Ceața mentală, senzația că ești distras și dificultatea de a-ți menține atenția și concentrarea sunt „destul de puternic asociate cu depresia”, afirmă Ly. „Dificultatea de concentrare este, de fapt, unul dintre simptomele incluse în criteriile unui episod depresiv major”, precizează specialista.

Aceste probleme cognitive par să afecteze anumite tipuri de memorie mai mult decât altele, explică Dillon. De exemplu, te-ai putea confrunta cu următoarele schimbări:

Perturbarea memoriei de lucru

Memoria de lucru depinde de capacitatea ta de concentrare pentru a stoca informații în creier. Însă depresia îți afectează această capacitate, ceea ce reduce șansele ca informațiile să fie înregistrate în creier și face mai dificilă recuperarea lor ulterioară.

„Cercetările arată că depresia afectează, de obicei, învățarea informațiilor și recuperarea lor ulterioară din sistemul de stocare al creierului”, explică Ly.

Tendința de a-ți aminti experiențele negative

Depresia poate afecta diferite tipuri de memorie pe termen lung. De exemplu, îți poate influența memoria episodică, adică sistemul prin care mintea ta păstrează evenimentele personale din viață și detaliile asociate acestora, modificând tipul amintirilor pe care le readuci în minte.

Atunci când ai depresie, este mai probabil să-ți amintești momentele negative din trecut decât experiențele pozitive și fericite. Cercetătorii cred că acest lucru s-ar putea întâmpla deoarece stresul cronic asociat depresiei și eliberarea continuă a hormonilor de stres duc la hiperactivitatea amigdalei, regiunea cerebrală implicată în condiționarea fricii și la o activitate redusă a sistemului dopaminergic, asociat recompensei.

Drept urmare, „ajungi să ai numeroase amintiri negative bine înregistrate și consolidate și mai puține amintiri pozitive bine înregistrate și consolidate decât ai avea în alte condiții”, explică Dillon.

De exemplu, un studiu publicat în revista Cognitive Behaviour Therapy a arătat că persoanele cu depresie au simțit mai multă tristețe când și-au amintit cele mai triste experiențe și mai puțină bucurie când și-au amintit cele mai fericite momente, comparativ cu persoanele care nu aveau depresie.

Această orientare către negativ îți poate îngreuna ieșirea din depresie după instalarea ei. De asemenea, te poate face mai vulnerabil la recidivă, chiar dacă ai depășit un episod depresiv, susțin autorii studiului.

Dificultatea de a-ți aminti experiențe precise

Depresia îți poate afecta și memoria autobiografică. Poți considera acest tip de memorie drept o combinație de amintiri specifice și generale care alcătuiesc istoria vieții tale.

Oamenii de știință nu cunosc exact cauza, dar depresia te poate face mai predispus să-ți amintești activități generale în locul unor întâmplări precise. De exemplu, dacă ți se cere să-ți amintești un moment fericit care a durat mai puțin de o zi, s-ar putea să-ți amintești în general că mergeai la concerte în adolescență, în loc să-ți amintești un spectacol anume, precum concertul Vama Veche la care ai mers cu prietenii când aveai 16 ani.

Studiile arată că, pe măsură ce treci prin mai multe episoade depresive, aceste probleme de memorie pot deveni mai bine înrădăcinate.

Problemele de memorie în demență și depresie

Deși „pierderea capacității de a reține informații reprezintă o parte importantă a declinului produs de demență și de boala Alzheimer”, tipurile de probleme de memorie întâlnite în aceste afecțiuni sunt diferite de cele asociate depresiei, explică specialista.

De exemplu, „dacă îi spui ceva unei persoane cu demență, informația respectivă poate dispărea, practic, într-o oră, iar nici măcar indiciile sau reamintirile nu îi vor declanșa amintirea. Însă problemele de acest tip, care țin de păstrarea informației, nu sunt la fel de frecvente în cazul persoanelor cu depresie”.

Și tipurile de amintiri pierdute sunt diferite, afirmă Dillon. „O persoană fără depresie își amintește cu precădere lucrurile pozitive, iar la o persoană cu depresie situația se inversează. Însă o persoană cu Alzheimer sau demență își pierde amintirile în general – de toate tipurile.”

Pe scurt, spune Dillon: „Demența lovește puternic memoria; depresia îi modifică mai ales tonul.”

Pot medicamentele pentru depresie să afecteze memoria?

Rezultatele cercetărilor privind efectul antidepresivelor asupra memoriei sunt neuniforme. Unele studii au constatat că aceste medicamente nu îmbunătățesc memoria, în timp ce altele sugerează că anumite tratamente, inclusiv modafinilul și bupropionul, ar putea avea efecte benefice.

Pe de altă parte, antidepresivele triciclice pot provoca probleme de memorie, deoarece blochează acetilcolina, un neurotransmițător implicat în învățare și memorie.

În ciuda rezultatelor neconcordante din literatura de specialitate – metodele prin care este evaluată memoria diferă, de exemplu, de la un studiu la altul –, Dillon susține că, în general, „lucrurile care te vor ajuta să-ți ameliorezi depresia vor avea, cel mai probabil, efecte benefice și asupra memoriei”.

Cum îți poți îmbunătăți memoria atunci când ai depresie

Schimbarea stilului de viață și tratamentul medical pentru depresie îți pot îmbunătăți atât dispoziția, cât și memoria. Cercetările arată că următoarele strategii sunt eficiente.

Urmează un tratament

Deși rezultatele cercetărilor referitoare la antidepresive și memorie sunt neuniforme și depind de medicamentul folosit, specialiștii spun că tratarea depresiei ar trebui să contribuie, în general, la ameliorarea problemelor de memorie asociate acesteia.

Dacă urmezi deja un tratament medicamentos și continui să ai probleme de memorie, discută cu medicul despre posibilitatea de a schimba medicamentul. Nu întrerupe și nu modifica tratamentul din proprie inițiativă.

În plus, terapiile care nu presupun administrarea de medicamente, precum terapia cognitiv-comportamentală, s-au dovedit eficiente în tratarea depresiei. Această formă de psihoterapie te ajută să identifici și să modifici tiparele de gândire negative.

Fă mișcare

Exercițiile fizice îți ajută dispoziția, creierul și starea generală de sănătate – „sunt bune pentru toate”, spune Ly.

O analiză recentă a 63 de studii, care a evaluat efectele mișcării asupra simptomelor depresiei și anxietății la aproape 80.000 de persoane și a fost publicată în British Journal of Sports Medicine, a constatat că exercițiile fizice au oferit beneficii comparabile cu cele ale terapiei sau medicamentelor. Cele mai mari efecte au fost observate la femeile aflate în perioada de după naștere și la adulții cu vârsta sub 30 de ani.

Ce tip de mișcare ți-ar putea aduce cele mai multe beneficii? Un studiu publicat în 2024 în revista BMJ a arătat că persoanele care nu luau antidepresive au obținut rezultate bune prin mers pe jos sau alergare ușoară, yoga, antrenamente de forță și dans.

Pentru persoanele care au combinat psihoterapia cu exercițiile fizice, cele mai bune rezultate au fost obținute prin yoga, tai chi și exerciții aerobice, în special în cazul bărbaților și al adulților în vârstă.

Combinarea antidepresivelor cu orice tip de mișcare s-a dovedit mai eficientă decât administrarea exclusivă a medicamentelor. De asemenea, exercițiile mai intense au avut efecte mai bune.

Dormi mai bine

Cercetările arată că terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie, o formă de terapie care vizează în mod special problemele de somn, îți poate îmbunătăți atât somnul, cât și dispoziția. De asemenea, aceasta poate preveni apariția depresiei sau o recidivă.

O bună igienă a somnului te poate ajuta dacă te confrunți cu insomnie. Printre măsurile utile se numără:

• stabilește ore regulate de culcare și de trezire;
• petrece timp în aer liber în timpul zilei, pentru a-ți regla ritmul circadian;
• asigură-te că dormitorul este întunecos, răcoros și liniștit;
• nu mai folosi ecranele cu cel puțin o jumătate de oră înainte de culcare;
• evită cofeina și alcoolul începând din a doua parte a după-amiezii.

Gestionează stresul

După cum am menționat, stresul îți poate perturba somnul, îți poate agrava depresia și îți poate afecta serios memoria.

Scrisul într-un jurnal, meditația, yoga sau discuțiile cu un prieten apropiat ori cu un terapeut te pot ajuta să gestionezi mai bine gândurile intruzive și să-ți eliberezi mintea de aglomerația mentală.

Concluzii despre depresie și memorie

Depresia este asociată cu tendința de a-ți aminti mai ușor experiențele negative decât pe cele pozitive și cu dificultatea de a evoca momente fericite precise din trecut.

Modificările chimice din creier, stresul și problemele de somn se numără printre factorii care pot contribui la dificultățile de memorie provocate de depresie.

Tratarea depresiei și schimbarea stilului de viață prin mișcare, reducerea stresului și tratarea insomniei, te poate ajuta să-ți îmbunătățești atât starea emoțională, cât și memoria.

Sursa: Health Central