Posibile simptome ale bolilor neurologice. Medicul explică
Tremorul fin al mâinilor, dificultatea de a găsi cuvintele potrivite, o ușoară încetinire a gândirii, schimbările discrete de comportament, tulburările de somn sau o scădere treptată a memoriei recente pot fi puse pe seama oboselii, stresului, suprasolicitării sau a vârstei. Totuşi, acestea pot fi indicii timpurii ale unor tulburări ale sistemului nervos central.

Bolile neurologice au adesea un debut insidios, iar simptomele devin evidente abia când o parte semnificativă a funcțiilor cerebrale a fost deja compromisă. „Pentru noi, un tremor discret sau o modificare subtilă de comportament pot fi un prim semnal de alarmă. Pacienții vin uneori târziu la consult, tocmai pentru că simptomele sunt mai uşor de ignorat la început, iar bolile neurologice evoluează adesea în tăcere, de aceea, începutul este atât de ușor trecut cu vederea. Recomandarea noastră este ca pacienții să ajungă la consult înainte ca activitățile zilnice să fie afectate”, declară dr. Sandra Munteanu, medic neurolog.
Tremorul fin sau pierderea dexterității, semn al bolii Parkinson
Boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă în multe cazuri idiopatică sau cauzată de o combinație de factori genetici și de mediu, caracterizată prin pierderea neuronilor dopaminergici din creier. La debut, simptomele pot fi aproape imperceptibile. Un tremor fin la nivelul degetelor, în special în repaus, lentoarea anumitor mişcări, rigiditate musculară ușoară sau dificultăți la efectuarea sarcinilor care necesită finețe, precum încheierea nasturilor, instabilitatea posturală, pot reprezenta semne timpurii. Simptomele non-motorii precum constipația, scăderea mirosului, tulburare de somn REM și coșmaruri frecvente pot fi indicii, în unele cazuri.
„Pacienții pot observa și modificări ale scrisului, voce mai scăzută, mimică facială redusă, dificultate în inițierea mişcării sau scăderea balansului brațelor în timpul mersului. Diagnosticarea precoce și inițierea unui tratament personalizat pot încetini declinul motor și pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții”, adaugă dr. Sandra Munteanu.
Schimbările de personalitate, semnal pentru boala Alzheimer
Boala Alzheimer și spectrul de tulburări neurodegenerative sunt boli progresive ale creierului, care afectează memoria, limbajul, comportamentul și autonomia. Deși uitarea este principalul simptom asociat bolii, primele manifestări sunt adesea comportamentale. Persoanele apropiate pot observa iritabilitate, apatie, confuzie în situații noi, dificultăți în realizarea unor sarcini familiare mai complexe, rătăcirea obiectelor, decizii neobișnuite, dezorientare vizuo-spațială, schimbare de dispoziție, personalitate sau tendință de retragere socială.
„Schimbările de personalitate apar cu mult înainte de pierderile de memorie severe. De asemenea, dificultatea de a planifica activități, problemele de orientare și repetarea aceleiași întrebări sunt semne timpurii frecvente. Însă, nu orice uitare înseamnă boala Alzheimer. Cauzele pentru tulburările de memorie și cognitive pot fi de multe ori de cauză mixtă vasculară și neurodegenerativă, iar în unele cazuri pot avea cauze metabolice. Dar când uitarea se asociază cu modificări de comportament și dezorganizare, evaluarea neurologică devine obligatorie”, mai precizează dr. Sandra Munteanu.
Manifestări timpurii pentru scleroza multiplă
Scleroza multiplă este o boală autoimună cronică a sistemului nervos, în care sistemul imunitar atacă mielina, învelișul protector al fibrelor nervoase, iar primele simptome sunt adesea subtile, precum furnicături, amorțeli, vedere încețoșată, tulburări de echilibru și coordonare, tulburări de mers, oboseală severă sau slăbiciune musculară inexplicabilă. Neurologii subliniază că aceste manifestări timpurii pot fi ușor confundate cu efectele stresului sau ale oboselii, motiv pentru care mulți pacienți ajung târziu la consult.
„Scleroza multiplă debutează adesea insidios, iar simptomele pot ascunde o inflamație activă la nivelul sistemului nervos central. Diagnosticul include RMN cerebral și spinal, analiza lichidului cefalorahidian, teste neurofiziologice și analize de laborator care exclud alte cauze. Cu cât intervenim mai devreme, cu atât limităm acumularea de leziuni și protejăm funcțiile neuronale”, subliniază medicul.
Neuropatiile periferice. Când amorțeala devine semn de alarmă
Neuropatiile apar prin afectarea nervilor periferici și pot avea cauze multiple: diabet, consum în exces de alcool, deficite de vitamine, boli autoimune și inflamatorii, expunere la toxine, cauze genetice, neoplazice sau metabolice. Primele manifestări sunt discret resimțite: furnicături, senzație de arsură, scăderea sensibilității sau dureri nocturne la nivelul picioarelor, urmate de slăbiciune musculară predominant distal la nivelul picioarelor și mâinilor. Neuropatiile sunt printre cele mai frecvente tulburări neurologice ale adultului, iar diagnosticarea precoce poate preveni pierderea funcției nervoase.
Cum este afectată memoria de bolile neurologice
„Memoria este afectată de mulți factori, influențată de stres și lipsa somnului. Totuși, pierderile repetate sau incapacitatea de a reține informații simple pot semnala o problemă neurologică. În Alzheimer, memoria de scurtă durată este cea mai afectată. În scleroza multiplă, episoadele de „ceață mentală” sunt frecvente. În epilepsia de lob temporal, poate să apară o afectare a memoriei datorită crizelor repetate și activității electrice anormale. De multe ori, traumatismele craniocerebrale, inclusiv cele minore, pot determina o afectare temporară a memoriei. De asemenea, combinaţia de medicamente sau utilizarea pe termen lung de benzodiazepine, dezechilibrele cauzate de disfuncția tiroidei sau deficitul de vitamina B12 și alte carențe metabolice pot duce la afectarea memoriei.
Evaluarea neuropsihologică joacă un rol fundamental în detectarea timpurie a modificărilor cognitive asociate demenței și în îmbunătățirea diagnosticării distincției între Alzheimer și alte forme de declin cognitiv", declară dr. Sandra Munteanu.



































