Trei obiceiuri care pot întârzia demența cu până la 13 ani. Descoperirea importantă făcută de cercetători

Demența nu este o consecință inevitabilă a înaintării în vârstă, iar unele măsuri simple adoptate la mijlocul vieții pot reduce considerabil riscul de apariție a bolii. Un nou studiu realizat de cercetători americani arată că persoanele care își controlează tensiunea arterială, își mențin glicemia în limite normale și nu fumează pot întârzia instalarea demenței cu până la 13 ani.

Trei obiceiuri care pot întârzia demența cu până la 13 ani.

Rezultatele cercetării subliniază încă o dată legătura strânsă dintre sănătatea cardiovasculară și funcționarea creierului, sugerând că prevenția începută din jurul vârstei de 45 de ani poate avea beneficii importante pe termen lung.

Cele trei măsuri care pot reduce riscul de demență

Potrivit cercetării realizate de specialiștii de la NYU Langone Health și publicate în revista Neurology, jurnalul oficial al Academiei Americane de Neurologie, cei mai importanți factori modificabili care influențează momentul apariției demenței sunt:

• controlul tensiunii arteriale;
• menținerea glicemiei în limite normale și prevenirea diabetului;
• renunțarea la fumat.

Studiul a urmărit peste 12.000 de adulți, cu o vârstă medie de 56 de ani, pe o perioadă de aproximativ 26 de ani. Cercetătorii au analizat modul în care hipertensiunea arterială, diabetul și fumatul influențează sănătatea cognitivă odată cu înaintarea în vârstă.

Pe durata cercetării, 3.008 participanți au fost diagnosticați cu demență, iar peste 5.200 au decedat fără să dezvolte această afecțiune.

Demența poate apărea cu 13 ani mai târziu

Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului este că persoanele care nu prezentau niciunul dintre cei trei factori de risc au dezvoltat demență, în medie, cu aproximativ 13 ani mai târziu decât cei care sufereau de hipertensiune, diabet și fumau.

Autorii cercetării consideră că această diferență este suficient de mare pentru a demonstra importanța măsurilor preventive adoptate din timp.

"Sperăm ca aceste rezultate să încurajeze oamenii să renunțe la fumat și să își monitorizeze atent sănătatea vasculară începând cu vârsta de 45 de ani", au transmis autorii studiului.

Femeile au prezentat un risc mai redus decât bărbații

Analiza datelor a evidențiat și diferențe importante între femei și bărbați.

Chiar și în rândul participanților care prezentau aceiași factori de risc vascular, femeile au rămas fără diagnostic de demență pentru o perioadă mai lungă.

În medie, acestea au trăit 18,1 ani fără semne ale bolii de la începutul monitorizării, comparativ cu 16,6 ani în cazul bărbaților.

Cercetătorii au observat și diferențe între grupurile de populație analizate, concluzionând că anumite categorii ar putea beneficia de programe de prevenție adaptate.

Cum afectează hipertensiunea și diabetul creierul

Medicii explică faptul că hipertensiunea arterială produce, în timp, leziuni ale vaselor de sânge care irigă creierul. Circulația deficitară reduce aportul de oxigen și nutrienți, favorizând apariția accidentelor vasculare cerebrale de mici dimensiuni și deteriorarea zonelor implicate în memorie, concentrare și gândire.

Diabetul contribuie, la rândul său, la degradarea sănătății creierului prin menținerea unor valori crescute ale glicemiei și prin afectarea vaselor de sânge. În plus, inflamația cronică și rezistența la insulină sunt asociate cu un risc mai mare de dezvoltare a bolii Alzheimer.

De ce fumatul accelerează declinul cognitiv

Fumatul afectează întregul sistem vascular și reduce fluxul sanguin către creier. Substanțele toxice din fumul de țigară favorizează formarea cheagurilor de sânge și cresc riscul de accident vascular cerebral, unul dintre principalii factori asociați cu apariția demenței.

Numeroase cercetări au arătat că fumătorii prezintă o atrofie cerebrală mai accentuată odată cu înaintarea în vârstă, ceea ce poate accelera pierderea memoriei și afectarea funcțiilor cognitive.

Prevenția începe la 45 de ani

Specialiștii atrag atenția că nu există o metodă care să garanteze prevenirea completă a demenței. Totuși, controlul tensiunii arteriale, prevenirea diabetului, renunțarea la fumat, alături de o alimentație echilibrată, activitate fizică regulată și controale medicale periodice, reprezintă unele dintre cele mai eficiente strategii pentru menținerea sănătății creierului.

Concluzia cercetătorilor este clară: investiția în sănătatea cardiovasculară la vârsta mijlocie poate însemna ani în plus de funcționare cognitivă și o șansă mai mare de a întârzia apariția demenței.