Sfaturile nutriționistei Cori Grămescu pentru masa de Paște: „Fără maraton culinar!” Alimentele care te satură, dar nu te îngrașă

Gospodinele se află în toiul pregătirilor pentru masa tradițională de Paște: cozonaci, pască, drob de miel, fripturi și lista continuă cu tot felul de alte bunătăți. Atenție, însă! Nu e deloc indicat să combinăm preparatele! Riscăm să ajungem pe patul de spital cu indigestie, dar și să ne efecteze silueta. Iată sfaturile prețioase ale lui Cori Grămescu, vestit tehnician nutriționist. Cu siguranță, vă vor ajuta să vă mai temperați entuziasmul, în fața farfuriilor îmbietoare și atractiv ornate.

→

Imaginea 1/6: Cori Grămescu vă sfătuiește să aveți măsură, la mesele copioase pe Paște

„De Paște, mesele se transformă în maraton culinar”

Cori Grămescu atrage atenția și la numărul uriaș de calorii, la masa de Paște, aportul caloric dintr-o singură zi putând depăși cu ușurință 5000–6000 kcal, adică de două sau chiar de trei ori necesarul zilnic al unui adult:

 „De Paște, mesele nu mai sunt structurate clar în mic dejun, prânz și cină, ci se transformă într-un „maraton” culinar care începe dimineață și continuă până seară târziu. Meniul de Paște este mult mai problematic decât meniul de Crăciun.

Gustările repetate, precum o felie de cozonac, câteva linguri de salată boeuf, o prăjitură, o bucată de pască sau un pahar de vin – adaugă calorii „invizibile”, care nu sunt percepute ca mese propriu-zise, contribuie semnificativ la numărul final de calorii. Astfel, fără să realizăm, putem dublă aportul caloric doar din aceste mici „excepții” consumate pe parcursul zilei”.

Atenție, la bombele calorice din farfurie!

Mâncarea tradițională de Paște este o reală „bombă calorică”. Iată cum totalul poate depăși lejer 6000 kcal, mai ales când mesele se întind pe toată ziua. Veți constata că, după patru zile de mâncat românește, riscați să vă pierdeți silueta.

Mic dejun sau gustare de început: Drob de miel + ouă + pâine cu unt + cozonac → ~960 kcal; Salată de icre cu pâine + brânzeturi → ~620 kcal

Prânz tradițional: Ciorbă de miel cu pâine → ~430 kcal; Friptură de miel cu salată → ~530 kcal; Sarmale cu smântână → ~830 kcal

Gustări între mese: Salată boeuf cu maioneză + pâine → ~410 kcal; Mezeluri, brânzeturi, ouă → 300–600 kcal suplimentar.

Deserturi (unde apare „explozia calorică”): 2–4 felii de cozonac → până la ~1400 kcal; Pască (2 felii) → ~750 kcal; Prăjituri diverse → 800–1000 kcal

Băuturi alcoolice: 2 pahare de vin → ~250 kcal;

Cocktailuri sau digestiv → încă 200–400 kcal

„Putem ajunge la un surplus caloric semnificativ”

Nu neapărat preparatele în sine sunt „bombe calorice”, ci modul de gătire, cu mult zahăr, ulei și unt: 

„În bucătăria tradițională românească se folosesc frecvent cantități mari de ulei, unt, smântână, maioneză, zahăr, în deserturi. Preparatele, precum drobul, salată boeuf, sarmalele sau prăjiturile, sunt dense caloric, iar combinațiile dintre ele cresc rapid aportul total. Prin urmare, nu există un singur vinovat pentru creșterea în greutate, de Paște, ci suma alegerilor pe care le facem pe parcursul zilei...

Dacă adăugăm și faptul că mâncăm pe parcursul întregii zile, fără pauze reale între mese, ajungem foarte ușor la un surplus caloric semnificativ.”, explică nutriționista Cori Grămescu.

Ce e bine să nu ne lipsească de pe masa de Paște: „Legumele de sezon ajută digestia”

E bine să consumați și alimente bogate în fibre și în micronutrienți, precum salată verde cu legume de sezon, salată de sfeclă roșie, murături, ceapă verde, usturoi verde, ridichi, leurdă, rucola. Toate acestea ajută digestia, oferă sațietate și reduc tendința de a consumă excesiv preparate grele:

„Legumele de sezon ar trebui să fie nelipsite, de pe masă de Paște, nu doar ca decor, ci ca bază pentru fiecare masă. Ele aduc volum în farfurie, fibre și prospețime, ceea ce ne ajută să ne săturăm mai repede și să reducem automat cantitatea de preparate grele consumate. În plus, combinația dintre carne și verdețuri susține digestia și ne ajută să evităm senzația de disconfort după masă.”, mai spune Cori Grămescu.

Combinațiile alimentare sănătoase. Care sunt însă de evitat?

Un alt principiu util este regula echilibrului în farfurie: jumătate din farfurie să fie ocupată de legume (salată verde, ridichi, ceapă verde), un sfert de proteine (carne de miel, curcan, peste sau drob) și un sfert de carbohidrați (pâine, mămăligă sau o porție mică de deșert).

În plus, este recomandat să evităm combinațiile de tip „grăsime + grăsime + zahăr” (de exemplu: sarmale cu smântână urmate de cozonac și alcool) și să le înlocuim cu mese mai simple, în care alegem fie preparatul principal consistent, fie desertul, nu pe ambele în cantități mari.

O alternativă mai ușoară: friptura de curcan cu salată de legume de sezon 

Această structură ajută la menținerea unui aport caloric controlat, fără senzația de restricție:

„În locul combinațiilor clasice foarte dense caloric, putem face alegeri mai echilibrate. La prânz putem opta pentru o porție de ciorbă de miel fără pâine (~300 kcal); friptură de miel cu salată verde (~530 kcal) și un desert controlat, care poate consta într-o felie de cozonac sau pască (~350–400 kcal).

O alternativă mai ușoară ar fi friptura de curcan cu salată cu legume de sezon (~320 kcal) sau pește la grătar (~440 kcal). Desigur, cheia este să nu combinăm toate preparatele într-o singură masă.”

„Porțiile mici și pauzele între mese fac diferența”

Măsura este totul, în aceste zile, cu atâtea tentații culinare: 

„Nu trebuie să renunțăm la preparatele tradiționale, ci să le consumăm conștient. Porțiile mici și pauzele între mese fac diferența între un Paște echilibrat și unul care se vede rapid pe cântar. Chiar dacă sărbătorile sunt de obicei sinonime cu kilograme în plus, masa de Paște nu trebuie să devină un „maraton caloric”.

Tradițiile pot fi păstrate, dar adaptate: mai multe legume, porții mai mici și combinații mai inteligente. Folosirea farfuriilor mai mici, alegerea a maximum 2–3 preparate, la o masă, evitarea gustărilor între mese, mestecatul lent pentru a simți sațietatea și hidratarea corespunzătoare sunt strategii simple, dar eficiente, care ne ajută să ne bucurăm de sărbători fără excese calorice inutile”.

„Putem păstra tradiția, fără să ne afectăm silueta”

Echilibrul nu înseamnă restricție, ci alegeri conștiente:

„Iar diferența dintre 2500 și 6000 kcal într-o zi stă de cele mai multe ori în detalii aparent mici, dar repetate pe parcursul întregii zile. Cu puțină atenție la porții, la combinații și la ordinea consumului preparatelor, putem păstra tradiția și gustul, fără să ne afectăm silueta și sănătatea.”, conchide Cori Grămescu.

„Vedem frecvent creșteri de 3–4 kilograme în perioada minivacantei de Paște – 1 Mai”

Iată și câte kilograme riscăm să ne îngrășăm, dacă mâncăm tot din farfurie, în vizitele la masa tradițională de Paște:

„În programele de slăbire personalizate, genul acestor contexte cum sunt mesele de sărbătoare, de tipul celor de Paște, sunt abordate individual, pentru că fiecare persoană are nevoi, obiective și relații diferite cu mâncarea. Clienții au ocazia să învețe concret cum arată echilibrul alimentar în contexte sociale reale, nu doar în teorie.

Ce înseamnă „gândirea de tip dietă”? 

Acest lucru este esențial ca un contrapunct la „gândirea de tip dietă”, care favorizează o gândire dihotomică de tip «totul sau nimic»: ori ești la dietă și te restricționezi complet, ori nu mai ești și ajungi să mănânci excesiv.

Din păcate, această abordare contribuie semnificativ la fluctuațiile de greutate, iar în România vedem frecvent creșteri de 3–4 kilograme, în perioada minivacantei de Paște –1 Mai. Educația nutrițională aplicată în viața reală este cheia pentru a evita aceste cicluri.”, e de părere Cori Grămescu, tehnician nutriționist.