10 lucruri pe care nu trebuie să le verși niciodată în chiuvetă. Ce probleme pot apărea

În bucătărie, multe gesturi par inofensive: scurgi apa de la paste, clătești tigaia în care ai prăjit bacon, arunci zațul de cafea direct în chiuvetă sau dai drumul la laptele care s-a stricat. Sunt reflexe comune, făcute din grabă sau obișnuință. Totuși, chiar dacă ai un dispozitiv de mărunțire, aceste practici pot provoca probleme serioase de instalație și pot afecta mediul.

Foto: arhivă

Uleiul de gătit

Chiar și diluat cu apă fierbinte și detergent, uleiul se poate solidifica în interiorul țevilor. Pe măsură ce circulă prin instalație, se depune pe pereții conductelor și formează blocaje greu de îndepărtat. Soluția corectă este colectarea lui într-un recipient cu capac, care se aruncă ulterior la gunoi, potrivit publicației AOL. 

Grăsimea de bacon

La fel ca uleiul, grăsimea de bacon se întărește rapid și poate crea dopuri în instalație. Resturile din tigaie ar trebui șterse cu un prosop de hârtie și aruncate, sau colectate într-un recipient, exact ca uleiul folosit. Alternativ, grăsimea poate fi reutilizată în alte preparate, dacă este păstrată corect.

Zațul de cafea

Deși pare fin și ușor de clătit, zațul nu se dizolvă în apă. În conducte, particulele se adună și formează aglomerări care pot bloca scurgerea. Cel mai sigur este să îl arunci la gunoi sau în compost - unde, de altfel, este benefic pentru sol.

Laptele stricat

Laptele alterat poate crea probleme în instalație, mai ales dacă este deja coagulat. În plus, aruncarea produselor lactate în sistemul de canalizare poate afecta procesele de filtrare și ecosistemele locale. Compostarea este o alternativă mai sigură.

Orezul

Orezul are capacitatea de a se umfla în contact cu apa. Ceea ce pare o cantitate mică în chiuvetă se poate transforma, în interiorul țevilor, într-o masă compactă care blochează scurgerea. Resturile de orez ar trebui aruncate la gunoi sau compostate, nu clătite în chiuvetă.

Cel mai rapid truc pentru o chiuvetă care se scurge greu se află deja în dulapul din bucătărie

În majoritatea cazurilor, o chiuvetă care se scurge lent nu este cauzată de un obiect mare blocat în țeavă, ci de acumularea treptată a grăsimilor. Fie că vorbim despre uleiuri de gătit, unt, grăsime de bacon sau chiar reziduuri din săpun, șampon și balsam, toate aceste substanțe au un lucru în comun: sunt insolubile în apă. Asta înseamnă că nu se dizolvă, ci se lipesc de pereții țevilor, formând în timp un strat dens care încetinește scurgerea.

Pentru că aceste grăsimi sunt, în general, neutre din punct de vedere al pH‑ului, soluțiile acide sau alcaline pot ajuta la desprinderea lor. Aici intervine combinația clasică dintre bicarbonat de sodiu și oțet, două ingrediente pe care aproape orice gospodărie le are la îndemână.

Metoda este simplă, dar necesită câteva pregătiri. În primul rând, chiuveta trebuie golită complet de apă, astfel încât reacția să se producă direct în scurgere. Apoi, se acoperă gura de scurgere cu un dop sau cu o cârpă groasă, pentru a crea presiune.

Se toarnă o cană de bicarbonat în scurgere, urmată de o cană de oțet alb. Cele două substanțe intră imediat într-o reacție efervescentă, eliberând dioxid de carbon - exact ca o pastilă care se dizolvă în apă.