Ce mâncau țăranii români la micul dejun, în anul 1940. Alimentele care nu le lipseau de pe masă
Obiceiurile culinare s-au schimbat enorm de-a lungul timpului, iar mulți dintre noi am rămâne șocați de masa pe care o luau dimineața țăranii români în 1940.
Indiferent de cât de multe probleme economice ar avea țara noastră în ziua de azi, nu trebuie să pierdem din vedere faptul că trăim în cea mai bună perioadă a istoriei umane, din toate punctele de vedere. Iar acest lucru poate fi observat și atunci când vine vorba despre mâncare.
De exemplu, în 1940, țăranii din țara noastră erau nevoiți să se descurce cu un mic dejun simplu și sărăcăcios. Alimentele pe care le serveau dimineața erau, de obicei, crescute în propria lor gospodărie, sau în apropiere de casă. Iar opțiunile disponibile depindeau enorm de sezon, sau disponibilitate. Chiar și în astfel de condiții dificile, anumite produse erau destul de comune pe mesele românilor.
Ce mâncau țăranii români la micul dejun în 1940
De exemplu, mămăliga era alimentul de bază al gospodăriilor din mediul rural. Atunci când oamenii aveau la îndemână astfel de alimente, obișnuiau să consume mămăliga alături de brânză și smântână. Iar această combinație rămâne populară și în ziua de astăzi, la decenii întregi de la acea vreme.
Pâinea era o altă prezență comună pe mesele țăranilor. Aceasta era făcută, în cele mai multe cazuri, din făină de grâu, ori de secară. În cele mai multe cazuri, pâinea era mâncată alături de untură, brânză, sau diverse zarzavaturi. Iar dacă aveau animale în gospodărie, țăranii mâncau dimineața brânză proaspătă, de oi, sau chiar și lapte.
Ouăle erau foarte populare pe mesele românilor
Un aliment care a rămas popular și în zilele noastre sunt ouăle. În 1940, țăranii le serveau fierte, sau sub formă de omletă, dacă aveau găini în curte. Iar în funcție de sezonul în care se aflau, pe masă mai puteau fi puse și diverse fructe și legume de sezon, cum ar fi varză, morcovi, mere, sau pere.
Nu în ultimul rând, pe masa de dimineață a românilor mai puteau fi întâlnite supe, sau ciorbe. Însă, micul dejun nu era cunoscut pentru extravaganța sa. Preparatele consumate în acea vreme erau simple, îndeajuns pentru a ajuta țăranii să aibă energie pe câmp.
