Cum a schimbat Nicolae Ceaușescu numele unor orașe din România. De ce au fost readuse la viață denumirile antice

Mai multe orașe și sate din România poartă astăzi denumiri inspirate din istoria dacică și romană, însă unele dintre cele mai cunoscute schimbări au avut loc în perioada regimului comunist, când Nicolae Ceaușescu a promovat o amplă campanie de recuperare simbolică a trecutului antic. 

Cum a schimbat Nicolae Ceaușescu numele unor orașe din România Foto: Arhivă

Cele mai cunoscute exemple sunt Cluj-Napoca și Drobeta-Turnu Severin, orașe care și-au completat numele cu denumirile unor vechi așezări antice.

De la Cluj la Cluj-Napoca

În anul 1974, printr-un decret al Consiliului de Stat, municipiul Cluj a primit oficial denumirea de Cluj-Napoca. Decizia a venit la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu, care susținea că numele Napoca amintește de originile dacice și romane ale așezării și reprezintă o dovadă a continuității civilizației pe aceste meleaguri.

În cadrul ședinței Comitetului Executiv al PCR din octombrie 1974, liderul comunist afirma că Napoca era o denumire dacică păstrată ulterior de romani și că asocierea dintre vechiul nume și cel modern ar sublinia existența unei civilizații locale cu o vechime de aproape două milenii, potrivit Adevărul.

Până atunci, municipiul purtase simpla denumire de Cluj, un nume cu rădăcini medievale, despre care istoricii consideră că provine din latinescul „Clus”, referitor la poziționarea orașului între dealurile care îl înconjoară.

Drobeta-Turnu Severin, primul oraș „rebotezat”

Cu doi ani înainte de redenumirea Clujului, regimul comunist luase o decizie similară în cazul municipiului Turnu Severin. În 1972, localitatea a devenit oficial Drobeta-Turnu Severin, prin adăugarea numelui vechii așezări antice aflate pe malul Dunării.

Schimbarea a fost făcută cu prilejul aniversării a 1.850 de ani de existență documentară a localității și a fost prezentată drept un omagiu adus trecutului istoric al regiunii.

Ceaușescu susținea atunci că atât Drobeta, cât și Napoca, sunt denumiri cu rădăcini pre-romane, afirmând celebrul enunț: „Așa cum Drobeta nu este romană, nici Napoca nu este romană”. Numele Drobeta este considerat de numeroși istorici și lingviști ca având origine geto-dacică.

După cucerirea romană, așezarea a devenit unul dintre cele mai importante centre urbane și militare din provincia Dacia, dezvoltându-se în jurul celebrului pod construit de Apolodor din Damasc peste Dunăre.

Fascinația pentru trecutul dacic și roman

Redenumirile promovate de regimul comunist făceau parte din politica naționalistă a ultimilor ani ai epocii Ceaușescu, când accentul era pus pe vechimea și continuitatea poporului român.

Autoritățile au încercat să valorifice simbolic nume legate de regele Decebal, împăratul Traian sau de vechile cetăți și orașe antice din spațiul românesc.

Astfel, pe lângă marile orașe, numeroase sate au primit denumiri precum Dacia, Decebal, Traian, Sarmizegetusa sau Valea Dacilor. Unele dintre acestea datează din perioada interbelică, în timp ce altele au apărut în ultimele decenii ale regimului comunist.

Schimbările radicale din 1989

Un nou val de redenumiri a fost decis în aprilie 1989, când Marea Adunare Națională a adoptat o lege de reorganizare administrativă. Mai multe comune din județul Hunedoara au primit atunci nume inspirate din antichitate: Orăștioara de Sus a devenit Decebal, Geoagiu a fost redenumit Germisara, Vețel a primit numele Micia, iar Totești a devenit Traian.

În județul Olt, comuna Dobrosloveni a fost redenumită Romula, după vechiul oraș roman ale cărui vestigii se află în apropiere, iar în județul Constanța, comuna Istria a devenit Histria. Aceste modificări au avut însă o viață scurtă.

După căderea regimului comunist noile denumiri au fost anulate, iar localitățile au revenit la numele tradiționale. Excepție au făcut schimbările consacrate anterior, precum Cluj-Napoca și Drobeta-Turnu Severin, care au fost păstrate până în prezent.