Cum se drogau domnitorii români. Cine este conducătorul care și-a pierdut viața din cauza unei supradoze
Consumul de stupefiante și substanțe halucinogene nu este un fenomen nou în istoria omenirii. De-a lungul timpului, oamenii au apelat la plante cu efecte psihotrope pentru diverse scopuri, de la ritualuri magico-religioase la recreere. În această privință, și domnitorii români nu au fost străini de astfel de plăceri, în special în perioada fanariotă.
În lucrarea sa „Narcotice în cultura românească," istoricul Andrei Oişteanu explorează pasiunile în materie de stupefiante ale unor domnitori români. Un exemplu notabil este voievodul Alexandru Lăpușneanu, cunoscut pentru consumul frecvent de cannabis. În secolul al XVI-lea, acesta solicita des substanțe terapeutice vegetale, printre care cannabis, de la farmaciştii din Bistriţa.
Totuși, abordarea consumului de narcotice nu se oprea la simplul interes terapeutic. În perioada fanariotă, opiumul și cannabisul erau printre preferințele domnitorilor, iar Nicolae Mavrocordat era un cunoscut consumator de „magiun" făcut din opiacee, care îi conferea o stare de euforie. Acesta chiar împărtășea rețeta sa specială cu alți lideri, precum patriarhul Ierusalimului.
Cu toate acestea, istoria consumului de narcotice în rândul domnitorilor români a avut și consecințe tragice. Domnitorul moldovean Constantin Racoviță Cehan, din secolul al XVIII-lea, era cunoscut pentru starea sa euforică, alimentată de consumul de afion, un narcotic puternic pe bază de opium, scriu cei de la Adevărul.
Domnitorul care a murit din cauza unei supradoze
Un alt exemplu notoriu este Grigore al II-lea Ghica, care a murit în 1752 din cauza unei supradoze de "teriacă cerească," un compus pe bază de opium. Acest incident tragic a arătat cât de departe putea duce dependența de narcotice în rândul domnitorilor români.
Pe lângă domnitori, și societatea românească a fost influențată de influxul de narcotice, mai ales în contextul creșterii contactelor cu Imperiul Otoman. Negustorii greci, evrei, turci și armeni erau cei care aduceau opiumul în țară, iar acesta a devenit tot mai popular în rețetele recreative.
Nici femeile din înalta societate nu erau străine de narcotice
De asemenea, femeile din înalta societate nu erau străine de plăcerile narcoticelor. Soția domnitorului Moldovei, Maria, a cerut la un moment dat trei flacoane cu spirt de afion, arătând că opiofilia a pătruns și în cercurile înalte ale femeilor de rang înalt.
În concluzie, istoria consumului de narcotice în Ţările Române dezvăluie o latură mai puțin cunoscută a vieții domnitorilor și a societății de la acea vreme. De la opium la cannabis, plantele cu efecte halucinogene au jucat un rol neașteptat în viața acestor lideri și a societății din care făceau parte.
