Legea controversată pe care domnitorul Alexandru Ioan Cuza a impus-o în România. „Revoluţia trebuie să plece de sus”
A fost prima lovitură de stat din istoria României moderne, iar nenumărate legi au fost impuse cu forța de către Alexandru Ioan Cuza, cu această ocazie. Pe data de 2 mai 1864, acest eveniment neașteptat din istoria poporului nostru a schimbat complet cursul națiunii, iar printre noile legi introduse s-a numărat și cea electorală.
Legea prin care Alexandru Ioan Cuza a schimbat cursul istorie
Pe data de 24 ianuarie 1859, cele două state românești se uneau, dând naștere Principatelor Unite. Însă, noua țară avea nenumărate probleme, care începeau să provoace tot mai multă instabilitate politică și socială. Astfel, la scurt timp după acest eveniment important, a avut loc și prima lovitură de stat din istoria modernă a României, în 1864.
Iar printre legile impuse de către Alexandru Ioan Cuza se număra și cea electorală, documentul fiind publicat în Monitorul Oficial pe 8 iulie 1864, alături de alte acte importante. Astfel, datorită acestei legi, baza electorală a țării crește semnificativ. În timp ce până atunci numai 5.002 de români puteau vota la alegerea Camerei Deputaților, după noua lege, numărul crește la 754.148.
A fost prima lovitură de stat din istoria României moderne
Însă, în ciuda intențiilor de democratizare a țării pe care le avea Cuza, unii istorici au spus că reforma electorală a cauzat probleme. Mai precis, problema era faptul că nenumărați oameni fără nici cea mai mică pregătire politică puteau vota, iar aceștia erau o țintă ușoară pentru demagogi.
„Domnul, pentru a-şi întări autoritatea, lărgeşte cercul electoral. Pe cînd în alte ţări se făceau revoluţii din partea poporului pentru a dobîndi această lărgire, la noi revoluţia trebuie să plece de sus, pentru a întări prin ea puterea ocîrmuirii”, scria A. D. Xenopol, potrivit historia.ro.
Au fost organizate alegeri chiar în 1864
La scurt timp după aplicarea reformei, sunt organizate alegeri municipale judeţene şi parlamentare, în toamnă. Iar cu această ocazie, regimul lui Cuza înregistrează o victorie zdrobitoare. Însă, Premierul de la acel moment, Kogălniceanu, îi scria domnitorului faptul că votanții din București nu erau atât de favorabili regimului, lucru pe care acesta îl considera o trădare.
„Lupta teribilă, din cauza trădării preoţilor, absenţa funcţionarilor civili şi militari şi a indolenţei, poate chiar a trădării a doi comisari de poliţie”, scria acesta, la acel moment.
