O poveste ca-n filme! De ce a fost obsedat Suleyman Magnificul de sultana Hurrem
În ultimii ani, viața marelui sultan, Suleyman I, a devenit foarte cunoscută publicului din România. Popularitatea personajului survine pe fondul difuzării de către televiziunea Kanal D a serialului tradus în limba română cu numele de „Suleyman Magnificul, sub domnia iubirii”.
Serialul s-a bucurat de popularitate în zone cu o bogată moştenire otomană. Pe lângă Turcia şi România, putem menţiona difuzarea serialului în ţări precum: Algeria, Azerbaidjian, Bosnia-Herzegovina, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Egipt, Georgia, Ucraina, Ungaria, Iran, Irak, Iordania, Liban, Macedonia, Moldova, Palestina, Rusia, Serbia, Siria, Tunisia.
Perioada din timpul domniei lui Kánunî Sultan Suleyman a reprezentat apogeul Imperiului Otoman. Întinzându-se pe trei continente, el dispunea de o suprafaţă de peste 6 milioane de kilometri pătraţi, cu o populaţie de peste 25 de milioane de oameni, depăşind cu mult populaţia celorlalte state europene. Războaiele purtate au adus turcilor imense bogăţii şi o autoritate tot mai mare.
Moneda otomană a ajuns să fie cea mai puternică din Europa. De asemenea, armata otomană era cea mai numeroasă de pe continent. Istanbulul reprezenta cea mai mare capitală din lume:700.000 de locuitori.
Suleyman, un personaj remarcabi
Sultanul Suleyman a reuşit să îmbine calităţile de bun strateg cu cele ale unui subtil om politic. A participat personal la majoritatea campaniilor otomane, a elaborat planuri de luptă şi a condus efectiv politica externă, dar şi pe cea internă a imperiului. Din iniţiativa sa personală au fost elaborate o serie de legi importante, ceea ce i-a adus pentru orientali şi numele de Legiuitorul (Kánunî).
Născut un lider, înzestrat cu o maiestate distantă, impunător în strălucirea Curţii sale, dar și victoriile reputate la Belgrad, Rodos şi Mohács, au întărit în mintea sultanului că este primul monarh al timpului.
Unii istorici au numit secolul al XVI-lea „secolul lui Suleyman Magnificul”. Sultanul era un mare iubitor al artelor, era poet, un sprijinitor al literaturii, cât şi al artelor plastice. Remarcabilă în perioada sa a fost activitatea arhitectului Koca Sinan.
A construit peste 81 de moschei, 33 de palate, 26 de biblioteci şi numeroase clădiri ale marilor demnitari. Opera cea mai reuşită a fost însă geamia lui Soliman, primind şi numele acestuia Suleymanie.
Privind din alt unghi, Suleyman a fost însă şi despotul oriental crud, gata să lichideze orice oponent care i-ar fi ameninţat statutul. Din ordinul său au fost omorâţi prietenul său intim Ibrahim, precum şi doi dintre fii ai săi: Mustafa și Baiazid.
Sultanul a fost reformator doar la începutul domniei
Dacă la început a fost un reformator al imperiului, spre sfârşitul vieţii el a devenit foarte bănuitor cu toate persoanele apropiate. Nu a mai avut încredere nici în ieniceri şi a înfiinţat un corp pentru a-i asigura securitatea: bostangii.
Așa cum se practica în acele vremuri, sultanul avea un harem. Cuprindea femei din toate regiunile imperiului, cât şi din exteriorul acestuia. Exista o concurenţă între cei care încercau să intre în graţia sultanului aducându-i „cea mai frumoasă” floare din ţinutul său.
Păzit de o gardă specială formată din eunuci negri, haremul cuprindea în jur de 300 de femei, resemnate cu soarta lor, ştiind că nu au nicio şansă de scăpare. Singurul ideal al acestora îl reprezenta dorinţa de a intra în graţia sultanului, fie şi numai pentru o simplă conversaţie.
Înainte să își cunoască marea dragoste, Suleyman făcuse o pasiune deosebită pentru Mahidevran, cea denumită „Trandafirul primăverii” (Gülbahar), devenită mama copiilor săi cu care a avut doi băieți și o fată: Mustafa, Ahmed şi Raziye, însă la vârsta de 26 de ani o întâlneşte pe cea care îi va schimba viaţa şi totodată destinul Imperiului Otoman.
Cunoscută în film cu numele de Alexandra, în literatura de specialitate ca Roxelana, ceea ce ar însemna „Rusoaica”, Alexandra sau Anastasia Lisowska este descrisă de ambasadorul Veneţiei ca fiind destul de scundă „non bella ma grassiada”.
Ea a avut o ascensiune spectaculoasă
Prin farmecele ei va deveni până la bătrâneţe singura stăpână a inimii lui Suleyman. După un incendiu care pustiise Vechiul Serai, Roxelana se mută cu autorizaţia sultanului în palatul nou – Topkapi Saray, luând cu ea o mulţime de eunuci albi şi negri, servitoare şi servitori, ceea ce a produs o serie de schimbări catrastofale în viaţa politică a imperiului, prin implicarea tot mai mare a personajului în deciziile politice luate de sultan.
Dobândeşte numele de Hurrem, însemnând „cea care râde” din pricina bunei sale dispoziții şi a talentului său de povestitor. Devine rapid una dintre favoritele sultanului, însoțindu-l la diverse evenimente publice.
Tratamentul său special a atras ura consoartei Mahidevran, al cărei fiu Mustafa se presupune că ar fi trebuit să moştenească tronul Imperului. În 1541, un incendiu distruge vechiul palat şi haremul este mutat la Topkapî, în apropierea sultanului, începând era numită „domnia femeilor”. Apriga femeie începe acum să-şi elimine rivalii, scrie Historia.
