Orașul-burete din Germania. Soluția ingenioasă împotriva inundațiilor și caniculei

Ploile abundente și valurile de căldură pun tot mai multă presiune asupra marilor orașe, unde betonul și asfaltul împiedică apa să se infiltreze în sol și contribuie la creșterea temperaturilor. Hamburg, al doilea cel mai mare oraș din Germania, încearcă să schimbe această situație printr-un concept urbanistic cunoscut drept „oraș-burete”.

Humburg, „orașul-burete” din Germania / foto: Pexels

Ideea este simplă: în loc să trimită rapid apa de ploaie în canalizare, orașul încearcă să o păstreze, să o filtreze și să o refolosească. Pentru asta sunt folosite acoperișuri și fațade verzi, suprafețe permeabile, parcuri și spații special amenajate pentru colectarea apei.

Locul de joacă în care apa de ploaie devine atracție

Unul dintre proiectele interesante din Hamburg este „Biberland”, primul loc de joacă din Germania conceput special pentru colectarea și redirecționarea apei de ploaie. Amenajat în 2013, spațiul permite copiilor să se joace cu apa prin intermediul unor instalații special create.

Proiectul face parte din strategia RISA, prin care Hamburg încearcă să-și adapteze infrastructura la ploile torențiale și schimbările climatice. Ole Braukmann, reprezentant al companiei Hamburg Wasser, explică avantajul unei astfel de soluții:

„Este fascinant cum, cu pași relativ simpli, poți crea o utilizare dublă a spațiilor”, potrivit NDR.

În locul unei infrastructuri clasice de drenaj, proiectul folosește inclusiv un canal din cărămizi, un bazin de infiltrare și o zonă destinată colectării apei.

„Am economisit costuri, am îmbunătățit microclimatul și am contribuit la refacerea rezervelor de apă freatică”, a explicat Ole Braukmann.

În oraș sunt derulate în prezent peste 30 de proiecte pilot, printre care se numără curți școlare transformate în spații mai verzi și acoperișuri concepute pentru a reduce temperaturile.

„Este extraordinar că putem contribui la transformarea curților școlare în spații mai verzi și mai puțin asfaltate”, spune Sonja Schlipf, de la Hamburg Wasser.

Astfel de schimbări pot contribui la crearea unui microclimat mai plăcut pentru elevi și la reducerea efectului de „insulă de căldură” specific marilor orașe.

Acoperișurile verzi răcoresc clădirile

Un alt proiect se află la centrul de cercetare DESY din Hamburg, unde acoperișurile și fațadele acoperite cu vegetație contribuie la reducerea temperaturilor.

„Temperatura din Hala Verde 36 s-a redus semnificativ datorită vegetației”, explică Schlipf.

Acoperișul verde are și rolul de a reține apa de ploaie, care poate fi folosită ulterior pentru irigarea plantelor. Soluția reduce astfel atât încălzirea clădirii, cât și cantitatea de apă care ajunge în sistemul de canalizare în timpul ploilor puternice.

Există însă și limite. Unele clădiri nu pot susține straturi foarte groase de vegetație și substrat, din cauza constrângerilor structurale.

Conceptul de „oraș-burete” a început să fie dezvoltat în anii 2000 și este asociat cu arhitectul peisagist chinez Kongjian Yu. Ideea sa a fost ca orașele să înlocuiască, acolo unde este posibil, infrastructura rigidă din beton cu o combinație de spații verzi și sisteme naturale de gestionare a apei.

Un oraș construit în jurul apei

Hamburg are o relație specială cu apa. Orașul este traversat de numeroase canale și este cunoscut pentru infrastructura sa impresionantă. Autoritățile locale spun că Hamburg are mai multe poduri decât Veneția și Amsterdam împreună. În total, municipalitatea administrează aproximativ 1.200 de poduri pentru mașini, pietoni și biciclete.

Nu este întâmplător, așadar, că Hamburg investește în soluții prin care apa să fie gestionată mai inteligent. Unul dintre cele mai spectaculoase exemple este Speicherstadt, celebrul cartier istoric de depozite construit între canale, inclus în patrimoniul UNESCO din 2015.