Petrecere neobișnuită pe fundul Dunării, la Budapesta. Oamenii au profitat de retragerea apelor

Seceta prelungită și scăderea dramatică a nivelului Dunării au transformat albia fluviului din Budapesta într-un spațiu neobișnuit de petrecere. Sute de oameni au coborât pe suprafețele de uscat rămase neacoperite de apă pentru a dansa. 

Petrecere neobișnuită în Dunăre/ sursa captură Facebook

Un peisaj de-a dreptul ireal a pus stăpânire pe capitala Ungariei. Scăderea cotele Dunării a lăsat descoperite porțiuni uriașe din albia fluviului, iar localnicii și turiștii au profitat imediat de situație pentru a organiza o petrecere spontană chiar pe fundul apei.

Imaginile virale filmate de fotograful Zsanett Zsebők au stârnit reacții aprinse pe internet, împărțind opinia publică între cei fascinați de experiența unică și cei îngrijorați de efectele secetei.

Apariția Stâncii Foametei și plimbări spre Insula Margareta

Unul dintre cele mai clare semnale ale scăderii drastice a debitului este reapariția celebrei Ínség-szikla (Stânca Foametei), situată în imediata apropiere a Podului Libertății. Totodată, în zona Podului Margareta, porțiuni întinse din albia fluviului rămân fără apă pe perioade tot mai lungi, fenomen devenit vizibil și tot mai frecvent încă din anul 2018.

Trecătorii au ajuns să traverseze pe jos zone subacvatice spre Insula Margareta și spre clădirea Parlamentului Ungariei. Suprafața uscată oferă o perspectivă spectaculoasă asupra Budapestei, în special la lăsarea serii, când luminile capitalei creează un decor de poveste.

Retragerea apelor a scos la suprafață coșuri metalice de gunoi folosite în Budapesta înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial.

De asemenea, au fost identificate rămășițele unor stâlpi din lemn din schelele folosite la construcția inițială a Podului Margareta, finalizată în anul 1876.

Avertismentul specialiștilor din spatele petrecerii

Deși atmosfera de pe albia secată a fost una festivă, experții în mediu și arhitectură atrag atenția asupra pericolelor din spatele acestui fenomen.

Arhitectul László Wild a explicat că albia Dunării în zona Budapestei este într-o stare extrem de dezordonată, ascunzând deșeuri vechi și structuri metalice periculoase.

În timp ce mulți văd în scăderea apelor o oportunitate rară de distracție și explorare, ecologiștii avertizează că perioadele tot mai lungi în care fluviul se retrage reprezintă un semnal de alarmă serios privind schimbările climatice.

Dunărea scăzută pune presiune și pe transportul fluvial și producția de energie

Nivelul extrem de mic al Dunării nu afectează doar aspectul orașelor, ci și activitățile care depind de fluviu.

În Ungaria, apa a ajuns atât de puțină încât navele de marfă întâmpină probleme de navigație, iar nivelul scăzut pune presiune și pe centralele care folosesc apa Dunării pentru răcire. Situația este legată de seceta severă și valul de căldură care afectează Europa Centrală.