Rămășițe umane mumificate, vândute online. Cercetătorii avertizează asupra riscurilor pentru sănătate

Experții trag un semnal de alarmă cu privire la comerțul ilegal de rămășițe umane mumificate. Cercetătorii au catalogat acest lucru drept „un adevărat blestem al mumiei”, ce reprezintă un risc grav pentru sănătate.

Comerțul cu mumii a luat amploare pe internet. Foto: livescience.com

Cercetările privind cumpărarea și vânzarea clandestină a unor părți ale corpului uman vechi de secole, inclusiv mâini, picioare și capete, au identificat riscuri alarmante provocate de microorganisme inactive și de materialele toxice folosite pentru conservarea rămășițelor.

Comerțul cu rămășițe umane, în creștere

Un articol academic evaluat de colegi, intitulat „Blestemul adevăratei mumii: Riscurile pentru sănătate asociate cu vânzarea și comerțul cu rămășițe mumificate”, publicat în International Journal of Cultural Property și online de Cambridge University Press, prezintă ceea ce academicienii din spatele acestuia descriu ca fiind o „imagine sumbră”, scrie The Guardian.

Un comerț „semiclandestin, adesea ilicit” a fost amplificat în ultimii ani prin utilizarea rețelelor de socializare, a site-urilor web personale, a platformelor de comerț electronic și a caselor de licitații, însă cei implicați par să fie puțin conștienți de modul în care cei vii sunt „expuși la diverse riscuri”, se arată în raport.

Rămășițele, transportate prin serviciile poștale

Cercetătorii au examinat 128 de postări online de pe platformele Meta, site-uri de comerț electronic, magazine online și case de licitații a descoperit numeroase cazuri de rămășițe mumificate aflate la vânzare, care prezentau semne clare de biodeteriorare.

Atunci, ei au ajuns la concluzia că vânzătorii nu ofereau instrucțiuni de siguranță și au folosit adesea serviciul poștal pentru a transporta rămășițele către clienți. 

„Părțile corpului, cum ar fi mâinile și picioarele, au fost identificate cel mai frecvent, urmate de capetele mumificate întregi. Peste jumătate din eșantion, 51,6%, era format din capete aflate în diferite stadii de integritate și conservare, inclusiv capete mumificate întregi sau parțiale, cranii sau cutii craniene cu țesut moale și/sau păr, așa-numitele capete micșorate produse de poporul Shuar din nordul Peru și estul Ecuadorului”, scriu autorii lucrării.

Cum afectează sănătatea

Practicile de mumificare, fie artificiale sau naturale, implică procese chimice și fizice complexe menite să întârzie descompunerea. O gamă largă de materiale și substanțe toxice au fost folosite de-a lungul timpului pentru a conserva țesuturile, inclusiv metale grele precum arsenicul, mercurul și plumbul.

Rămășițele mumificate pot absoarbe o mare varietate de microorganisme inactive, în ciuda secolelor de deshidratare. Sporii fungici latenți pot fi transportați în aer atunci când sunt mutați sau deranjați, ceea ce prezintă riscuri pentru sănătatea oamenilor, avertizează academicienii.

De altfel, inhalarea sporilor de aspergillus a fost considerată cauza morții a 10 din cei 12 oameni de știință care au deschis mormântul regelui Cazimir al IV-lea al Cracoviei, în Polonia de astăzi, în anii 1970, notează publicația.

Se crede că o formă severă de aspergiloză cauzată de inhalarea sporilor ar fi putut contribui și la moartea lordului Carnarvon, principalul susținător financiar al explorării mormântului lui Tutankhamon din Valea Regilor din Egipt.

Moartea lui Carnavon, în 1923, a fost citată drept dovadă a mitului conform căruia cei care deschideau morminte erau blestemați cu, boală sau moarte, cunoscut și sub numele de „blestemul mumiei”

Comercianții nu conștientizează riscurile

Kirsty Squires, profesoară de bioarheologie umană la University of Staffordshire, care a lucrat împreună cu Dario Piombino-Mascali, Clara Urzì și Damien Huffer la cercetare, a declarat că comercianții par să fie puțin conștienți de pericole.

„În unele dintre comentarii, ei menționează mirosul de mumie – care poate fi atribuit biodeteriorării rămășițelor –, însă unele dintre imaginile încărcate arată rămășițe mumificate care nu sunt în cutii de protecție, ci sunt expuse aerului din jur, de exemplu, într-o încăpere dintr-o locuință, ceea ce ar putea fi foarte periculos.

Când pregăteam acest articol, existau imagini cu rămășițe extrem de deteriorate care erau pur și simplu așezate pe un suport, fără un capac de sticlă. Nu părea să existe un control al temperaturii, condițiile adecvate de depozitare necesare pentru rămășițele umane”, a declarat Squires.

Studiul a constatat că nu doar cei care comercializau rămășițe umane erau în pericol, ci și cei care lucrează în depozitele firmelor de curierat, șoferii și lucrătorii din centrele de transport. Cel mai probabil, nimeni nu purta echipament special de protecție.