De ce nu se rezolvă niciodată traficul din Pipera. Explicațiile specialiștilor dincolo de scuzele autorităților

Polul corporatist și rezidențial din nordul Capitalei, cel mai puternic motor economic al României, este la un pas de blocajul total.

Haosul se adâncește în nordul Capitalei Foto: arhivă

Zilnic, peste 150.000 de angajați ai celor aproximativ 5.400 de companii stabilite în Pipera înfruntă ambuteiaje kilometrice. Deși perimetrul generează o cifră de afaceri cumulată de 51 de miliarde de lei (aproximativ 10 miliarde de euro pe an), reprezentând aproape 3% din PIB-ul țării, rețeaua rutieră a rămas neschimbată față de nivelul anilor 2000.

Doar patru artere pentru zeci de mii de mașini

Întreaga zonă depinde de doar patru mari căi de acces: Erou Iancu Nicolae, Șoseaua Pipera, DN1 și Bulevardul Fabrica de Glucoză.

Deși de-a lungul anilor autoritățile au aprobat lărgirea sau crearea a circa 20 de străzi de legătură, proiectele au rămas doar pe hârtie.

Specialistul în arhitectură Radu Negoiță a atras atenția că necorelarea dintre numărul uriaș de clădiri și arterele de circulație face ca accesul să fie extrem de anevoios, în ciuda profitabilității record a zonei.

„Din păcate, zona Pipera este deservită doar de patru artere mari: Erou Iancu Nicolae, Pipera, DN1 și Fabrica de Glucoză. În situația în care există cele patru mari artere, iar între ele există aproximativ 20 de străzi care trebuie lărgite sau create în acest perimetru. Sunt aprobate de destul timp, dar încă nu au fost lărgite, nu s-au făcut modificările în teren”, spune specialistul, potrivit Observator News.

Dezvoltarea a explodat în ultimele două decenii: peste 150.000 de persoane s-au mutat în noile cartiere rezidențiale, iar investițiile private doar din ultimul deceniu au depășit 3 miliarde de euro.

Dezvoltatorii imobiliari, precum CEO-ul Andrei Diaconescu, arată că investițiile masive au răspuns direct apetitului uriaș al pieței de a locui și lucra în nord.

„Oamenii îşi doresc să muncească aici, îşi doresc să locuiască aici. Ca atare, atât zona de birouri s-a dezvoltat preponderent în zona de nord dar si dezvoltatorii imobiliari au targetat zona de nord pentru că există cerere". 

Cu toate acestea, administrația publică a eșuat în a ține pasul cu ritmul privat. Fostul arhitect-șef al Capitalei, Gheorghe Pătrașcu, a subliniat că lipsa unui Plan Urbanistic General (PUG) actualizat a lăsat dezvoltarea în voia unor PUZ-uri punctuale pe parcele, ducând la ridicarea de turnuri de zeci de etaje pe ulițe sau străzi concepute inițial pentru o zonă industrială redusă.

Exproprieri costisitoare și o nouă restricție majoră de trafic pe Bulevardul Dimitrie Pompeiu

Recuperarea decalajului rutier este blocată acum de costurile uriașe ale exproprierilor și de lipsa spațiului fizic, aspecte recunoscute de conducerea Primăriei Generale și a Primăriei Sectorului 2.

Peste tot acest haos zilnic se adaugă o nouă măsură temporară care va îngreuna și mai mult circulația. Primăria Municipiului București a anunțat instituirea unui sens unic pe un tronson de 600 de metri al Bulevardului Dimitrie Pompeiu. Restricția rutieră se aplică în perioada 17 octombrie – 31 decembrie, fiind necesară pentru înlocuirea unei conducte magistrale de apă potabilă cu o vechime de 53 de ani.