Decizie importantă luată de Nicușor Dan! Legea privind cei 900 de urși se întoarce în Parlament

Președintele Nicușor Dan a trimis, vineri, Parlamentului, pentru reexaminare, legea care reglementează metodele de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor urșilor bruni asupra oamenilor și bunurilor acestora.

Nicușor Dan spune „nu” legii privind împușcarea a 900 de urși / foto: arhiva Click!

Șeful statului consideră că proiectul trebuie modificat astfel încât intervențiile letale să fie realizate pe baza unor informații concrete din teren și să fie luate în calcul, acolo unde este posibil, și soluțiile neletale.

Ce spune Nicușor Dan despre intervenția asupra urșilor

În cererea transmisă Parlamentului, Nicușor Dan subliniază că obiectivul legii este unul important, însă consideră că actuala formă a actului normativ nu oferă suficiente garanții pentru aplicarea sa în teren.

„Legea supusă reexaminării urmăreşte un obiectiv legitim şi esenţial: protejarea vieţii şi integrităţii persoanelor şi reducerea pagubelor produse de urşi. Tocmai importanţa acestui obiectiv impune însă un mecanism care să fie, simultan, eficient pentru comunităţi, aplicabil în teren, verificabil de autorităţi şi compatibil cu obligaţia de protecţie strictă a speciei. În forma transmisă la promulgare, unele dintre soluţii nu oferă garanţiile operaţionale necesare pentru atingerea acestui echilibru, motiv pentru este necesară reexaminarea legii.

Repartizarea unui număr de exemplare pe fonduri cinegetice nu indică, prin ea însăşi, care animale trebuie vizate pentru reducerea reală a conflictelor. Pentru ca măsura letală să contribuie efectiv la siguranţa comunităţilor, recoltarea preventivă ar trebui să prioritizeze exemplarele habituate, cu comportament conflictual documentat ori care frecventează repetat zonele locuite, iar selecţia să fie fundamentată pe date locale şi pe analiza alternativelor neletale rezonabile”, se arată în cerea de reexaminare înaintată Parlamentului de Nicuşor Dan.

Potrivit documentului, stabilirea unei cote fixe nu ar trebui să devină un obiectiv obligatoriu și nici să încurajeze vânătoarea în funcție de valoarea trofeului.

Președintele cere reevaluarea cotelor pentru 2026 și 2027

Nicușor Dan solicită și reanalizarea nivelurilor de prevenție stabilite pentru următorii doi ani. În forma actuală a legii, pentru 2026 sunt prevăzute 859 de exemplare de urs brun pentru prevenție și 110 pentru intervenție. Aceleași valori ar urma să fie aplicate și în 2027.

Președintele atrage atenția că populația de urși se poate modifica de la un an la altul, motiv pentru care cotele nu ar trebui menținute automat fără o evaluare intermediară.

„Punctul 1 al articolului unic din legea supusă reexaminării stabileşte pentru anul 2026 un nivel de prevenţie de 859 de exemplare de urs brun şi un nivel de intervenţie de 110 exemplare, iar punctul 7 al articolului unic din legea supusă reexaminării (...) prevede aplicarea corespunzătoare a aceloraşi dispoziţii şi în anul 2027. Rezultă că aceleaşi niveluri şi aceeaşi repartiţie pe fonduri cinegetice urmează să fie utilizate în doi ani succesivi, fără o evaluare obligatorie intermediară.

O cotă adecvată pentru un anumit an nu poate fi prezumată automat ca fiind adecvată şi pentru anul următor. Situaţia populaţiei se modifică prin recoltările legale, mortalitatea naturală şi accidentală, braconaj, reproducere, schimbări de distribuţie şi deplasări între fonduri”, se menţionează în solicitare.

Ce sistem de monitorizare propune Nicușor Dan

Un alt punct semnalat de președinte este lipsa unui mecanism unic prin care autoritățile să poată verifica în timp real câte exemplare au fost recoltate și câte mai pot fi vânate.

Legea stabilește un plafon național și o repartizare a exemplarelor pe 528 de fonduri cinegetice, însă, în opinia șefului statului, este nevoie de o evidență electronică centralizată.

„Ar fi necesară condiţionarea oricărei recoltări de înscrierea imediată într-un registru electronic naţional, administrat de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi accesibil, potrivit competenţelor, autorităţilor de control şi gestionarilor. Pentru fiecare exemplar, registrul ar trebui să genereze un identificator unic şi să cuprindă cel puţin fondul cinegetic, data, ora şi coordonatele, temeiul recoltării, identitatea persoanelor responsabile, sexul şi categoria de vârstă estimată, documentarea foto-video şi prelevarea unei probe biologice.

Înregistrarea ar trebui realizată într-un termen foarte scurt şi înainte de transportarea exemplarului din locul recoltării. Sistemul ar trebui să blocheze automat orice nouă recoltare după atingerea nivelului alocat fondului şi să notifice autoritatea. Legea ar trebui să stabilească expres obligaţiile de raportare, termenele, răspunderea pentru omisiuni sau raportări inexacte, consecinţele depăşirii cotei şi publicarea periodică a unor date agregate”, menţionează documentul.

Ce spune despre femelele însoțite de pui

Președintele cere reformularea și a articolului referitor la interdicția de vânătoare a femelelor însoțite de pui. Nicușor Dan consideră că stabilirea unei vârste exacte pentru pui poate fi dificilă în condițiile în care vânătorul trebuie să ia decizia pe loc, doar pe baza observațiilor din teren.

„Protecţia femelelor cu pui este necesară, însă formularea aleasă condiţionează aplicarea interdicţiei de stabilirea unei vârste cronologice precise care, în mod obişnuit, nu poate fi determinată cu certitudine prin simpla observare a animalului în teren. Între un pui cu vârsta de un an şi nouă luni şi unul cu vârsta de doi ani şi câteva luni nu există o diferenţă morfologică certă, imediat observabilă de la distanţă.

Dimensiunea şi conformaţia variază în funcţie de sex, nutriţie, anotimp şi condiţiile de habitat. Metodele care pot creşte precizia estimării vârstei presupun identificarea anterioară a individului, măsurători, analiză dentară ori investigaţii de laborator, incompatibile cu momentul în care vânătorul trebuie să decidă dacă execută focul. Respectarea unei interdicţii legale nu poate depinde de o estimare imposibil de verificat în timp real”, se arată în cererea de reexaminare.

Nicușor Dan a sesizat și Curtea Constituțională

Demersul de vineri vine după ce președintele României a sesizat Curtea Constituțională, pe 21 mai, în legătură cu aceeași lege.

Potrivit Administrației Prezidențiale, actul normativ ar încălca, prin conținutul său, anumite norme și principii constituționale.

În sesizarea transmisă CCR, șeful statului a susținut că eliminarea urșilor prin aplicarea unor cote fixe de prevenție intră în contradicție cu Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, cunoscută drept Directiva Habitate.