Orașul din Ardeal mai „avansat" decât Clujul: „Noi avem chiar și două rânduri de garduri la ape”
Cluj-Napoca este un oraș aflat în plină dezvoltare, însă activiștii de mediu trag un semnal de alarmă cu privire la gestionarea spațiilor verzi și a cursurilor de apă. Aceștia au subliniat că în alte orașe din Ardeal, cum ar fi Reghinul, au început să se implementeze proiecte care prevăd soluții bazate pe natură.
Ce spun activiștii civici clujeni
Cluj-Napoca, deși este un oraș în plină dezvoltare, se confruntă cu provocări în ceea ce privește gestionarea spațiilor verzi și a cursurilor de apă. În prezent, Clujul are încă două rânduri de garduri care separă populația de râu, în multe zone din oraș. Activiștii civici clujeni spun că au transmis Primăriei mai multe propuneri în ceea ce privește implementarea unor soluții bazate pe natură la ape, dar licitația de proiectare și execuție întârzie de peste un an să se materializeze.
"M-am bucurat să aud că Reghinul este mai avansat decât Clujul"
„Ca să ajungem de acasă la muncă la diferență de temperatură de peste 20 de grade de la umbra copacilor și curentul răcoros de aer de la cursurile de apă, trebuie să nu mai circulăm cu mașina, ci cu bicicleta și pe jos. Asta trebuie să se întâmple la Cluj nu doar la Someșul nostru, ci și la Canalul Morii, despre care povestim cu echipa Someș Delivery într-un atelier, ori la Nadăș, unde apar într-o poză într-o zonă care devine peri-centrală, la Becaș, la Pârâul Popii și alte cursuri de apă integrate într-un viitor Inelul Verde Metropolitan.
M-am bucurat să aud de la Klaus Birthler că Reghinul este mai avansat decât Clujul, cel puțin în ceea ce privește implementarea unor Soluții Bazate pe Natură la ape, cu un proiect experimental acolo de renaturare", a scris activistul civic clujean Adrian Dohotaru, pe o rețea de socializare.
Semnalul tras de alarmă de activist
„Întrevăd un posibil proiect mai amplu la noi de remeandrare a Canalului Morii în dreptul Parcului Sportiv, prin colaborarea comunității academice, cu primăria și societatea civilă în locul garajelor actuale de pe Plopilor. Sau de accesibilizare a apei la Baza Farmec, integrată în Parcul Farmec și la Canalul Morii, pe un model similar cu baza Gheorgheni și La Terenuri din Mănăștur.
Amintesc că primăria, la propunerile asociației Societatea Organizată Sustenabil SOS, a spus încă de anul trecut ca lansează o licitație pentru aceasta zonă cu un caiet de sarcini în care sa includă propunerile noastre, dar licitația de proiectare și execuție întârzie de peste un an sa se materializeze. Deocamdată, noi avem chiar și două rânduri de garduri la ape, ca aici la Nadăș, în loc de gradene / trepte, ori alte forme de acces la râu”, a mai adăugat acesta.
