Peste 500 de morminte din Epoca Bronzului, descoperite pe traseul căii ferate Caransebeș-Lugoj

O descoperire arheologică de amploare a fost făcută în timpul lucrărilor pregătitoare pentru viitoarea cale ferată Caransebeș-Lugoj. Specialiștii Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române au identificat 23 de situri arheologice și aproximativ 520 de complexe, dintre care peste 500 sunt morminte de incinerație.

500 de morminte preistorice pe traseul căii ferate Caransebeș-Lugoj / foto: Agerpres

Cercetările oferă informații importante despre comunitățile care au locuit în această zonă a Banatului, pe o perioadă de peste trei milenii, din preistorie și până în Evul Mediu timpuriu.

O necropolă din Epoca Bronzului, cea mai spectaculoasă descoperire

Una dintre cele mai importante descoperiri a fost făcută la Sacu, în județul Caraș-Severin. Acolo, arheologii au identificat o necropolă din Epoca Bronzului, asociată culturii Balta Sărată.

Din aproximativ 520 de complexe arheologice identificate în zona cercetată până acum, mai mult de 500 sunt morminte de incinerație. Osemintele au fost depuse fie direct în gropi, fie în vase ceramice.

Alături de rămășițele umane au fost găsite și diverse obiecte, printre care unelte din piatră și lame de silex. O descoperire deosebită este reprezentată de un fragment de obsidian, care poate indica existența unor legături între comunitățile locale și populații aflate la distanțe considerabile.

„Cea mai spectaculoasă descoperire este o necropolă de Epoca Bronzului (cultura Balta Sărată) de incinerație de la Sacu, județul Caraș-Severin. În zona cercetată până acum, arheologii au identificat aproximativ 520 de complexe arheologice, dintre care peste 500 sunt morminte de incinerație.

Osemintele au fost depuse fie direct în gropi, fie în vase ceramice, alături de obiecte precum unelte din piatră și lame de silex.

Descoperirea unui fragment de obsidian indică existența unor legături între comunitățile locale și populații aflate la mari distanțe”, a explicat Silviu Ene, arheolog în cadrul Institutului de Arheologie și coordonator al cercetărilor arheologice, potrivit Agerpres.

Au fost descoperite urme de locuire din mai multe perioade

Cercetările nu s-au limitat la vestigiile din Epoca Bronzului. Arheologii au identificat și așezări care datează din perioada romană, Antichitatea târzie și Evul Mediu timpuriu.

Un alt punct important al cercetărilor este Căvăran Gară, în județul Caraș-Severin. Aici au fost descoperite peste 30 de complexe arheologice, majoritatea datând din Antichitatea târzie.

Printre obiectele găsite se numără fragmente de ceramică, monede, obiecte de podoabă, bucăți de sticlă și materiale de construcție de tradiție romană. O descoperire aparte este un ulcior datat în secolele III-IV d.Hr., pe care se află o inscripție.

Inscripția de pe vas urmează să fie analizată în detaliu de specialiștii Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din București. Deocamdată, interpretarea este dificilă, deoarece literele au fost zgâriate într-un mod neuniform.

„Lectura nu este ușoară, întrucât scrierea este stângace și literele sunt scrijelite o manieră neunitară, dar s-ar putea distinge literele PERO sau PERD, urmate probabil de o cruce sau literele T și I în ligatură.

Concluziile sunt evident preliminare, vasul și inscripția urmând a fi supuse unei investigații aprofundate în cadrul Institutului de Arheologie «Vasile Pârvan» din București”, a mai punctat Silviu Ene, conform sursei citate.

Cercetările continuă pe traseul căii ferate

La Sacu și Găvojdia, arheologii au descoperit și locuințe, gropi, fântâni și numeroase obiecte care oferă indicii despre modul în care au trăit comunitățile preistorice, romane și medievale din regiune. Diagnosticul arheologic s-a desfășurat în perioada 2025-2026, iar cercetările sistematice au început în februarie 2026.

Dintre cele 23 de situri identificate până în prezent, 22 au fost cercetate integral sau se află încă în proces de cercetare.

Investigațiile arheologice sunt realizate în cadrul proiectului de modernizare a infrastructurii feroviare, al cărui beneficiar este CFR S.A. Descoperirile făcute în timpul lucrărilor contribuie la conturarea unei imagini mult mai clare asupra istoriei locuirii din această parte a Banatului.