Românii, ținte tot mai ușoare pentru fraudele online. Câți s-au lovit de informații false
Folosim zilnic ore întregi internetul, dar nu suntem întotdeauna în siguranță. Aproape 65% dintre români au dat peste știri false sau tentative de fraudă online în ultimul an, arată un studiu ANCOM. De la imagini trucate cu inteligența artificială până la conturi false care încearcă să ne păcălească, pericolele sunt tot mai greu de recunoscut.

Știrile false și imaginile trucate, tot mai greu de deosebit de realitate
Nu tot ce apare pe internet este adevărat, iar uneori poate fi greu să ne dăm seama ce este real și ce este fabricat. Potrivit studiului ANCOM, 51% dintre români au întâlnit știri false în ultimul an, iar 38% au văzut imagini sau videoclipuri false, create cu ajutorul inteligenței artificiale.
Mai mult, 33% dintre respondenți au dat peste conturi false care imitau persoane sau instituții. Acestea pot părea autentice și pot convinge utilizatorii să creadă informații neadevărate sau chiar să ofere date personale. Într-un mediu în care imaginile și videoclipurile pot fi manipulate cu ușurință, verificarea surselor devine esențială înainte de a crede sau distribui un mesaj.
Nici copiii nu sunt feriți de pericole
Deși fraudele online sunt tot mai frecvente, mulți români nu folosesc toate metodele disponibile pentru a-și proteja conturile. Doar 40% dintre respondenți au activată autentificarea în doi pași, o măsură care poate împiedica accesul persoanelor neautorizate chiar și atunci când parola a fost aflată.
Situația este îngrijorătoare și în cazul copiilor: numai 34% dintre părinți folosesc controlul parental sau limitează accesul celor mici la internet. Astfel, copiii pot ajunge mai ușor la conținut nepotrivit sau pot deveni ținte ale unor persoane rău intenționate.
„Primul lucru pe care trebuie să îl facem este să nu mai avem încredere automat în tot ceea ce vedem pe internet. Verificați întotdeauna sursa unei informații, nu accesați linkuri primite de la persoane necunoscute și nu transmiteți niciodată parole, date bancare sau coduri de verificare. Recomand activarea autentificării în doi pași și folosirea unor parole diferite pentru fiecare cont. În cazul copiilor, părinții trebuie să fie atenți la site-urile pe care le accesează cei mici și să discute cu ei despre pericolele din mediul online. Câteva secunde de verificare ne pot scuti de probleme serioase", spune expertul în securitate cibernetică Radu Stănescu.
Cum încearcă escrocii să-i păcălească pe români?
Metodele folosite de escrocii online sunt tot mai variate, iar multe dintre ele sunt construite astfel încât să pară cât mai credibile. Una dintre cele mai întâlnite capcane este reprezentată de mesajele false trimise în numele băncilor, firmelor de curierat sau al unor instituții publice, prin care oamenii sunt anunțați că au o problemă cu un cont, o plată sau un colet.
Sub pretextul rezolvării situației, victimele sunt îndemnate să acceseze un link și să introducă date personale, parole sau informații bancare. O altă metodă este reprezentată de ofertele cu reduceri spectaculoase și concursurile în care utilizatorii sunt anunțați că au câștigat premii, deși nu au participat la niciun concurs.
Tot mai răspândite sunt și falsele oportunități de investiții, în special cele care promit câștiguri rapide și sigure, dar și anunțurile de angajare care solicită plata unor taxe înainte de începerea activității. În unele cazuri, escrocii creează pagini de internet aproape identice cu cele ale unor companii cunoscute sau folosesc identitatea unor persoane reale pentru a câștiga încrederea celor vizați.
Mai nou, imaginile, înregistrările audio și videoclipurile generate cu ajutorul inteligenței artificiale pot fi folosite pentru a imita vocea sau chipul unei persoane. Astlfel, pr-omisiunile de câștiguri garantate, mesajele care impun un termen foarte scurt și solicitările urgente de bani trebuie privite cu suspiciune.



































