Atenție la simptomele post-COVID la copii! Care e cel mai mare risc, după trecerea prin boală
Circa 32.100 de elevi și preșcolari sunt în acest moment infectați cu SARS-CoV-2, după cum anunța vineri Ministerul Educației. Majoritatea trec prin boală asimptomatici sau cu simptome minime, dar asta nu înseamnă că pericolul a trecut. Copiii trebuie monitorizați cu atenție, căci există câteva riscuri mari ce pot apărea la câteva săptămâni după teoretica vindecare.
În valul Omicron, probabilitatea de infectare este imensă, în special în rândul copiilor și adolescenților care interacționează mai mult. Majoritatea se vindecă ușor după boala acută. Alții ajung la spital. În acest moment, în România, sunt 821 de copii internați pe secții COVID și 22 la terapie intensivă. Indiferent de forma de boală prin care trec, părinții trebuie să rămână vigilenți, căci complicațiile pot apărea și după faza acută a infecției. O explicație ar putea fi aceea că anticorpii produși împotriva virusului atacă ulterior, în timp, și gazda, în cadrul unei reacții autoimune, scrie The Guardian.
Sindromul post-COVID, destul de frecvent
Primul și cel mai frecvent risc al trecerii prin boală este sindromul long-COVID. Un studiu realizat anul trecut în Italia arată că 42% dintre copiii care trecuseră prin boală au rămas mai bine de două luni cu cel puțin unul din următoarele simptome: oboseală, dureri musculare și articulare, cefalee, insomnie, probleme respiratorii și palpitații. Apoi, medici din întreaga lume au observat o creștere a numărului de cazuri de diabet la copiii trecuți prin COVID. „Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA corelează infectarea la copii cu apariția unui număr mare de cazuri de diabet de tip I, diabet juvenil. Odată pornită această complicație (n.r. diabetul juvenil) nu știm încă dacă e temporară. Ea, de regulă, e permanentă”, a precizat Raed Arafat.
Sindromul inflamator multisistemic - cel mai mare risc
Însă cel mai grav risc după COVID este apariția sindromului inflamator multisistemic (PIMS), o patologie postinfecţioasă hiperinflamatorie severă, care poate afecta multiple organe şi sisteme, inclusiv inima, plămânii, creierul, pielea, ochii şi sistemul gastrointestinal. PIMS poate apărea, în general, la 2-6 săptămâni de la o infecţie inclusiv uşoară sau asimptomatică cu virusul SARS-CoV-2. Predispuși să dezvolte această complicație sunt adolescenții și copiii de peste 10 ani, dar nu sunt excluși nici copiii mai mici. Date citate de medicii Regina Maria arată că PIMS apare preponderent la copiii sănătoși (70%), fără comorbidități.
Simptome la care să fiți atenți
Simptomele sunt nespecifice și includ: febră, dureri abdominale, diaree, vărsături, erupție cutanată, conjunctivită, durere în gât sau de cap, oboseală și slăbiciune, buze înroșite sau crăpate, mâini și picioare umflate. Practic, orice febră apărută în cazul unui copil, la scurt timp după trecerea prin boală, este suspectă și necesită evaluare medicală. Afectarea cea mai de temut în cadrul PIMS este cea cardiacă, astfel, copilul trebuie dus la ecocardiografii repetate.
Nu în ultimul rând, trecerea prin boală, izolarea, medicamentele, panica pot cauza depresie și anxietate de durată în rândul copiilor. Vorbiți cu copiii voștri și, la nevoie, duceți-i la un consult psihologic!
Puteţi urmări ştirile Click! şi pe Google News!
