Ce se întâmplă în corp dacă mâncăm după ora 18. Organul activ noaptea și rolul lui esențial
Seara târziu, când noi ne pregătim de odihnă, în interiorul corpului începe „tura de noapte” a unui organ vital: ficatul. Deși pare că totul încetinește în timpul somnului, la nivel metabolic lucrurile sunt departe de a sta pe loc.
Ficatul, fabrica tăcută din timpul nopții
În timpul nopții, ficatul fabrică proteine fără de care nu putem trăi. Tot el produce factorii de coagulare – esențiali pentru oprirea sângerărilor – dar și proteinele care transportă hormonii tiroidieni în sânge.
Cu alte cuvinte, noaptea ficatul devine o adevărată uzină biochimică. Dacă această uzină nu funcționează corect, întregul organism are de suferit.
Medicul de medicină internă Laura Iliescu explică faptul că ficatul este organul care sintetizează proteinele indispensabile pentru vindecare și pentru funcționarea normală a coagulării. Dacă ficatul nu merge bine, intervențiile chirurgicale nu se vindecă optim, pot apărea hemoragii, iar transportul hormonilor tiroidieni este afectat. Funcționarea lui la capacitate maximă este, așadar, vitală, anunță ProTV.
De ce este important să nu mâncăm seara târziu
Ce înseamnă, concret, să lăsăm ficatul „în pace”? Înseamnă să nu îl forțăm să se ocupe de digestie atunci când ar trebui să se concentreze pe producție și regenerare.
Dacă mâncăm seara sau noaptea, ficatul își schimbă prioritatea: intră în rolul de organ digestiv. Secretă bilă pentru a procesa alimentele și colaborează cu pancreasul pentru a gestiona ceea ce am consumat. În loc să producă proteine esențiale, este ocupat să digere.
Medicul endocrinolog Antonela Burlacu atrage atenția că noaptea ficatul depozitează rezervele acumulate sub acțiunea insulinei. Este un proces natural, necesar. Dacă îl solicităm prin mese târzii, îi perturbăm activitatea de bază.
Suntem programați să mâncăm ziua
Din punct de vedere biologic, oamenii sunt mamifere diurne. Asta înseamnă că suntem adaptați să mâncăm în timpul zilei.
Explicația este simplă: organismul s-a adaptat, de-a lungul evoluției, la cele mai dificile condiții – cele din sezonul rece, când se întunecă devreme. De aceea, chiar dacă vara lumina ține până la ora 21, mecanismele noastre interne rămân reglate după ritmul mai strict al iernii.
Practic, dacă s-a înnoptat în jurul orei 18, corpul începe să transmită că ar fi momentul să încheiem mesele.
Pauza alimentară de 12 ore și arderea grăsimilor
Ficatul are un depozit de zahăr (glicogen). Acesta este consumat după aproximativ 12 ore fără aport alimentar. Abia după această perioadă organismul începe să folosească depozitele de grăsime.
Este cel mai natural mecanism de reducere a masei grase. Când respectăm o pauză alimentară nocturnă de minimum 12 ore, ficatul își îndeplinește corect funcțiile de producător de proteine și de gestionare a grăsimilor.
În plus, substanța numită acetil coenzima A – un veritabil „macaz metabolic” – își schimbă direcția în condiții de post nocturn. După 12 ore de pauză, metabolismul este orientat spre formarea de corpi cetonici, care sunt folosiți drept combustibil de inimă și creier. Sistemul funcționează eficient, fără acumulare excesivă de grăsime.
Ce se întâmplă când mâncăm seara
Situația opusă – mese copioase seară de seară – schimbă complet tabloul metabolic.
Dacă mâncăm târziu, acetil coenzima A este direcționată către producerea excesivă de glucoză și colesterol. Consecințele apar în analize:
- crește glicemia;
- crește colesterolul „rău”;
- cresc trigliceridele.
În plus, ficatul rămâne blocat în funcția de digestie și nu mai are timp pentru procesele esențiale de regenerare și sinteză. În timp, acest tipar favorizează îngrășarea și dezechilibrele metabolice.
