Ce se schimbă în diagnosticul obezității. Medicii renunță la o regulă folosită zeci de ani pentru evaluarea pacienților

Timp de decenii, recomandarea standard pentru persoanele cu obezitate a fost simplă: „mănâncă mai puțin și fă mai multă mișcare”. Tot mai mulți specialiști susțin însă că această abordare ignoră ceea ce cercetările din ultimii ani au demonstrat tot mai clar: obezitatea este o boală cronică. Recunoașterea ei ca boală a schimbat modul în care medicii înțeleg cauzele excesului de greutate și felul în care își tratează pacienții.

Obezitatea nu este un eșec, ci o boală, spun cercetătorii. Foto: Pixabay

În același timp, această schimbare contribuie la reducerea stigmatizării persoanelor care trăiesc cu obezitate. Dezbaterea se mută acum asupra modului în care boala ar trebui diagnosticată și tratată.

O schimbare de perspectivă după ani de dezbateri

Recunoașterea obezității ca boală a fost un proces lent atât în comunitatea medicală, cât și în rândul publicului. Decizia Asociației Medicale Americane din 2013, urmată doi ani mai târziu de Asociația Medicală Canadiană, a schimbat însă direcția dezbaterii, iar astăzi majoritatea specialiștilor nord-americani consideră că obezitatea este o boală cronică, independentă de afecțiunile pe care le poate provoca.

„Am avut bărbați în toată firea care au plâns în cabinetul meu”, spune medicul specializat în obezitate Carel le Roux, de la University College Dublin, scrie National Geographic. Mulți dintre pacienți au auzit pentru prima dată că excesul lor de greutate nu este rezultatul unui eșec personal.

„Când îmi spui că nu este vina mea, îmi redai puterea de a acționa. Dacă fiul meu are epilepsie, nu este vina lui, dar tot trebuie să îl tratăm”, explică medicul.

Potrivit acestuia, simptomele obezității nu înseamnă doar acumularea de grăsime corporală, ci și senzația permanentă de foame și gândurile constante legate de mâncare. Complicațiile sunt bine cunoscute și includ hipertensiunea arterială, diabetul de tip 2, apneea în somn, bolile hepatice și un risc crescut pentru mai multe tipuri de cancer.

De ce simplul calcul al indicelui de masă corporală nu mai este suficient

Cercetătorii sunt de acord că obezitatea este o boală, însă încă dezbat modul în care aceasta ar trebui diagnosticată. Până de curând, evaluarea se baza aproape exclusiv pe indicele de masă corporală (IMC), calculat în funcție de greutate și înălțime.

Specialiștii atrag însă atenția că IMC-ul nu face diferența între masa musculară și grăsimea corporală și nu arată dacă excesul de grăsime afectează sănătatea. De aceea, un raport publicat anul trecut în revista The Lancet propune ca diagnosticul să țină cont atât de cantitatea de grăsime din organism, cât și de existența unor probleme de sănătate provocate de aceasta.

„Suntem cu toții de acord că IMC-ul este o măsură slabă, dar încă nu avem o alternativă mai bună”, afirmă le Roux.

Noua abordare recomandă completarea IMC-ului cu măsurători precum circumferința taliei sau investigații care determină compoziția corporală, precum scanările DEXA, atunci când acestea sunt disponibile.

Mai puține prejudecăți, tratamente mai bune

Specialiștii spun că definirea obezității drept boală poate schimba radical relația dintre medic și pacient. Un studiu publicat în 2020 a arătat că medicii care privesc obezitatea ca pe o boală manifestă mai puține prejudecăți față de persoanele cu exces ponderal și dau dovadă de mai multă empatie.

„Problema reală este că îi judecăm pe oameni pentru ceva asupra căruia nu au control”, afirmă psihologul Shelly Russell-Mayhew, de la Universitatea din Calgary. Potrivit acesteia, peste 100 de factori influențează greutatea corporală, însă atenția este concentrată aproape exclusiv asupra stilului de viață.

La rândul său, cercetătorul Matthew Landry spune că pentru mulți pacienți este important să înțeleagă că nu întreaga responsabilitate le aparține. „Ei pot respecta toate recomandările și, totuși, să nu reușească să slăbească. Faptul că obezitatea este recunoscută ca boală face diferența”, spune acesta.

Chiar și așa, specialiștii subliniază că tratamentul nu se rezumă la administrarea unui medicament sau la o intervenție chirurgicală. Cercetările asupra mecanismelor biologice ale obezității continuă, iar definiția bolii este de așteptat să fie perfecționată în următorii ani, pe măsură ce știința va oferi răspunsuri mai clare.