Friteuza cu aer cald poluează cel mai puțin aerul din interior. Metoda de gătit care emite cei mai mulți poluanți
Gătitul la friteuza cu aer cald este o metodă care nu doar că te ajută să reduci cantitatea de ulei folosită, dar și poluează cel mai puțin aerul din interiorul încăperii unde este utilizată, comparativ cu alte metode de gătit. Iată ce arată datele unui studiu!
Friteuza cu aer cald, cunoscută și sub denumirea de airfryer, este un aparat de gătit inovator care permite gătirea rapidă a alimentelor prin circulația aerului cald.
Spre deosebire de alte metode de gătit, cum ar fi prăjirea în baie de ulei, aceasta este nu doar mai sănătoasă, dar și ecologică, deoarece poluează mai puțin aerul din interiorul încăperii unde este folosită, cel puțin la această concluzie au ajuns specialiștii din Regatul Unit...
Ce dezvăluie datele studiului?
Cercetătorii de la Universitatea din Birmingham (Marea Britanie) au testat diferite metode pentru gătirea unei bucăți de piept de pui în ulei de rapiță, respectiv: prăjirea în baie de ulei, fierberea în oală cu inducție, prăjirea rapidă, prăjirea în tigaie cu inducție și prăjirea într-o friteuză cu aer cald.
Specialiștii au colectat, pentru fiecare metodă în parte, rata emisiilor și mostre de aerosoli, iar rezultatul a fost evident: friteuza cu aer cald emite cele mai puține substanțe toxice, potrivit g4food.ro. Mai mult, substanțele din aer au rămas la niveluri semnificativ mai scăzute pentru o perioadă mai lungă de timp după finalizarea procesului de gătire, în comparație cu alte tehnici.
Oamenii de știință au observat diferențe clare între metodele de gătit. În timp ce friteuza cu aer cald este cea mai sănătoasă, la polul opus s-a aflat prăjirea în tigaie, urmată de prăjirea rapidă, prăjirea în baie de ulei și fierberea în oală cu inducție.
Expunerea la poluanții din interior are consecințe negative asupra sănătății
Poluanții de interior, cum ar fi alcanii, alchenele, cetonele și aldehidele, pot avea efecte toxice asupra sănătății umane, în funcție de dimensiunea, suprafața și compoziția lor chimică. Expunerea pe termen lung poate contribui la probleme cardiovasculare, neurodegenerative, pulmonare, precum și la iritații ale sistemului respirator și ale ochilor. De asemenea, astfel de substanțe pot crește riscul de cancer și mortalitate, în special în rândul persoanelor vulnerabile.
