Bianca Drăgușanu și Pescobar, țintele valului de ură de pe internet. Psihologii explică: „Invidia este o emoție care nu este acceptată social, așa că se va manifesta sub forma disprețului”

Recent, Paul Nicolau, cunoscut drept „Pescobar”, și Bianca Drăgușanu au fost ținta unui val de comentarii negative pe rețelele de socializare, după ce au postat o fotografie împreună. Nimic controversat, nicio ipostază neașteptată, niciun mesaj care să atragă atenția și totuși, reacțiile nu au întârziat să apară.

Internauții au lansat critici dure, în special la adresa Biancăi Drăgușanu, folosind cuvinte jignitoare precum „o duci la reciclat?”, alături de alte comentarii mult mai agresive. Nu este prima dată când vedetele sunt luate în vizor pe social media și „terfelite”, iar astfel de atacuri par să fi devenit ceva la ordinea zilei. Cum am ajuns să împărțim ură gratuit pe internet și ce efecte are acest fenomen? Despre toate acestea vom discuta cu psihoterapeutul Laura Găvan.

Psihoterapeutul Laura Găvan explică ura de pe internet

Bianca Drăgușanu și Pescobar, țințele valului de ură de pe internet. Psihologii explică fenomenul 

Laura, explică-ne cum a devenit o obișnuință valul de ură de pe internet? De ce ne este atât de ușor să jignim pe oricine pe social media?

Laura Găvan: Niciodată în istoria omenirii nu a fost mai ușor să ne manifestăm emoțiile față de anumite persoane sau grupuri, așa cum este în prezent, datorită platformelor de socializare. Acestea nu doar că propagă informația cu viteza luminii, dar algoritmii sunt creați în așa fel încât informația accesată ulterior să revină în Feed, sau cel puțin conținut asemănător.

De ce „hate-ul” sau furia sunt atât de prezente în mediul online?

Laura Găvan: Paul Ekman a identificat șase emoții primare: bucuria, tristețea, furia, frica, dezgustul și surprinderea. Ulterior, a fost introdusă drept emoție primară și disprețul, emoție care este asociată contextelor sociale.

Emoțiile primare sunt reacții instinctive, universale, pe când cele secundare reprezintă o mixtură a celor primare, în context personal și socio-cultural, și presupun un proces de natură cognitivă.

Furia este ca un iceberg, o manifestare ce ascunde emoții precum tristețe, neputință, invidie, frustrare, singurătate, vinovăție, rușine, sentimentul de a fi neînțeles, frică.

Ura, ca mecanism de apărare.

Comentariile răutăcioase sau chiar jignirile și amenințările, adresate în special vedetelor, sunt manifestări ale furiei și încercări nereușite de a o conține. Pentru că persoana în cauză nu se poate regla emoțional și nu poate înțelege ce se întâmplă în interiorul său, va proiecta în afara sa emoțiile intense. Proiecția este mecanismul prin care observăm trăsături, de obicei negative, la alte persoane pentru că refuzăm să le recunoaștem în propria persoană.

Pe lângă proiectarea propriilor nesiguranțe asupra vedetelor, ca idee abstractă, și manifestarea furiei din interior către exterior, mai apare un fenomen interesant: deplasarea.

Deplasarea este un mecanism de apărare descris de Sigmund Freud, prin care o persoană redirecționează emoțiile puternice spre o țintă mai puțin importantă sau cu mai puțină implicare directă.

Furia, frustrarea sau teama față de o persoană sau situație pe care nu o poate confrunta direct sunt „deplasate” spre o altă persoană sau obiect care nu reprezintă un pericol sau consecință reală.

Astfel că o persoană poate deplasa anumite emoții în mediul online pentru a descărca tensiunea emoțională.

Vedetele, cele mai atacate pe internet

Dar de ce sunt vedetele ținta preferată a urii?

Laura Găvan: În mod paradoxal, așa cum fanii vedetelor sunt uniți prin prisma faptului că le adoră și apreciază, la fel se formează și tabăra celor care îi urăsc. Indiferent de care parte sunt, nevoia este una legată de identitate și apartenență la grup. Din punct de vedere al evoluției noastre ca specie, a fi exclus însemna imposibilitatea de a procura hrană, de a avea adăpost și însemna moarte. În prezent, ne putem alege “tribul” și emoțiile principale pe care le trăim și contextul personal ne vor influența alegerile. Un exemplu concludent sunt meciurile de fotbal; fanii echipelor adverse se urăsc de moarte pentru că se identifică cu echipa.

Un alt aspect important este dezumanizarea vedetelor: ele sunt privite în alb sau negru, fie perfecte, fie defecte, imagini ale unor așteptări nerealiste. Atunci când nu mai privim pe cineva ca OM, se încearcă justificarea abuzului sau chiar a cruzimii.

Viața lor pare că decurge fără probleme: bani, vacanțe de lux, sunt frumoși, ingrediente care nasc sentimentul de invidie.

Invidia este o emoție care nu este acceptată social, așa că se va manifesta sub forma disprețului. Dacă ne dorim bani, faimă și nu reușim să le obținem, suntem frustrați. De multe ori, invidia nu este percepută de individ pentru că ar însemna să recunoască față de sine lipsa a ceea ce își dorește.

Disprețul este o formă de superioritate, deseori morală, dacă nu se poate manifesta prin alte mijloace materiale sau ce țin de imagine.

Dacă ne uităm la vedetele care și-au construit o imagine controversată, cu scandaluri și ingrediente picante, disprețul va lua forma unei false moralități, imputându-le acestora lipsa decenței. Desigur, se simte bine pe moment, însă sentimentele de inadecvare revin, astfel furia se poate transforma în ură.

Ura, ca emoție secundară, se dezvoltă în timp, necesită un proces cognitiv, convingeri și experiențe care să o susțină.

Spre deosebire de emoțiile primare, care sunt legate de situații imediate, ura poate fi abstractă, îndreptată spre idei, culturi sau instituții și pe termen lung.

Din punct de vedere psihologic, ura este o emoție intensă caracterizată prin sentimente de ostilitate, dispreț sau dorința de a face rău unei persoane, unui grup sau chiar către sine.

Nu ne place să greșim, sentimentul de inadecvare care apare și vocea interioară critică internalizată a părinților, profesorilor sau altor persoane cândva importante, așa că vom căuta informații care ne susțin ura și astfel apare biasul cognitiv.

Biasul cognitiv este un mecanism inconștient, este o distorsiune a realității și de cele mai multe ori ne conduce către decizii greșite.

Biasul cognitiv cel mai des întâlnit în aceste situații este cel de confirmare și efectul de turmă, sub forma nevoii de apartenență la grup.

Biasul de confirmare presupune căutarea dovezilor care susțin credința respectivă, ignorând alte date care ar putea să o contrazică.

Efectul de turmă este reprezentat de tendința de a adopta anumite comportamente doar pentru că multă lume o face.

Ura pe internet și cum o combatem

Ce putem face dacă suntem prinși în conflicte pe internet?

Laura Găvan: Dacă vă simțiți des prinși în conflicte online, vă poate fi util să:

1. Identificați sursa reală a emoțiilor – luați o pauză și reflectați.
2. Metoda scrierii în jurnal poate fi de ajutor; puteți scrie acolo ce vă deranjează.
3. Învățați să comunicați într-o manieră asertivă, însă acest lucru presupune asumare și diplomație.
4. Psihoterapie – dacă furia este principala ta emoție și “plăcere vinovată” denigrarea persoanelor de pe internet, ura devine autodistructivă și se poate manifesta prin anxietate, stimă de sine scăzută, probleme interpersonale și la serviciu, depresie, probleme de sănătate etc.
5. Practicarea empatiei și încercarea de a înțelege și altă perspectivă.

Dacă reușim să fim empatici, vom înțelege că vedetele nu sunt doar persoane publice care reprezintă anumite idei sau așteptări nerealiste ale noastre, ci oameni în carne și oase.

Ura afectează vedetele și acestea pot dezvolta probleme de natură mentală, anxietate și depresie. Din cauza fricii de a se mai expune, acestea se pot izola, iar cariera le poate fi afectată.

Conștientizarea efectelor negative ale cyberbullying-ului este esențială, iar acesta nu exclude vedetele doar pentru că sunt persoane publice.