Înainte să renunți la legume, află riscurile dietei carnivore pe care nu ți le spune nimeni

Dacă te uiți des pe rețelele sociale, ai dat sigur peste ele: clipuri cu fripturi sfârâind în tigaie, ouă trase la tigaie prin unt din abundență și oameni care jură că nu s-au simțit niciodată mai bine. Bine ai venit în lumea dietei carnivore, una dintre cele mai extreme tendințe alimentare ale momentului!

Foto: Josep M Suria / Lifestock

Înainte să îți golești frigiderul de legume, merită să vezi ce spun specialiștii, potrivit thehealthy.com.

Ce înseamnă dieta carnivoră

Regula e simplă și radicală: mănânci exclusiv produse de origine animală. Legumele, fructele, pâinea, pastele, orezul, fasolea, nucile și semințele dispar complet din farfurie. Carbohidrații sunt reduși aproape la zero.

Ai voie să mănânci carne de vită, de miel, de porc și de pasăre, organe și vânat, pește și fructe de mare, ouă, puțină brânză sau unt și, desigur, apă. Atât. Lista e scurtă, iar scurtă rămâne și varietatea.

Cine o ține și de ce

Un sondaj făcut pe aproximativ 2.000 de persoane, publicat în revista Current Developments in Nutrition, ne prezintă cum arată „tabăra carnivoră“. Majoritatea participanților erau bărbați, cu vârsta de 44 de ani. În medie, oamenii au ținut dieta cam 14 luni. Aproape toți (93%) au spus că au ales-o din motive de sănătate, iar 85% mâncau carne roșie cel puțin o dată pe zi.

Detaliul acesta contează, pentru că carnea roșie a fost asociată cu un risc mai mare de probleme cardiace, cancer colorectal și obezitate.

Unii că le face bine

Specialiștii recunosc că dieta poate genera câteva schimbări benefice, dar atrag atenția că cercetările sunt puține, mai ales pe termen lung.

Primul avantaj ar fi simplitatea. Nu mai cauți rețete, nu mai numeri calorii și nu mai ai liste lungi de cumpărături. Dieteticiana Keri Gans spune că asta îi poate ajuta pe unii oameni să reziste o perioadă scurtă.

Al doilea ar fi senzația de sațietate. Proteinele și grăsimile țin foamea la distanță mai mult timp. Fără carbohidrați, organismul poate intra în cetoză, iar la început apare uneori o slăbire rapidă. Efectele pe termen lung ale dietelor de tip cetogenic sunt însă în mare parte necunoscute.

Al treilea ar fi calmarea unor probleme digestive. Prin eliminarea unor alimente vegetale care irită stomacul sensibil, unele persoane se simt mai bine. Un studiu a observat ameliorarea simptomelor, relatată chiar de pacienți, la oameni cu boli inflamatorii intestinale. Specialiștii precizează totuși că faptul că cineva se simte mai bine nu înseamnă că dieta este o soluție pe termen lung.

Atenție la riscuri!

Lipsa vitaminelor și mineralelor. Kristen Smith, purtătoare de cuvânt a Academiei de Nutriție și Dietetică din SUA, avertizează că un regim atât de restrictiv poate duce la carențe. Un studiu de caz publicat în revista „Nutrients“ a arătat că o dietă carnivoră urmată de o persoană nu a acoperit necesarul de tiamină, magneziu, calciu și vitamina C, printre altele. Carențele de acest fel pot afecta sănătatea inimii, a creierului, a sistemului nervos și a celui osos.

Zero fibre. Fibrele hrănesc bacteriile bune din intestin și ajută tranzitul. Fără ele pot apărea constipația și alte probleme digestive. Pierzi, în plus, compușii din plante care ajută organismul să se apere de boli.

Rinichii pot plăti nota. Dovezile directe sunt limitate, dar cercetările sugerează că dietele bogate în proteine și grăsimi, inclusiv cele de tip carnivor, pot crește riscul de pietre la rinichi, mai ales la cei care au deja probleme renale.

Inima nu e nici ea ferită. Mai multe studii leagă consumul mare de anumite alimente de origine animală, în special al cărnii procesate, de mai multă inflamație și stres oxidativ în organism. În schimb, o cercetare publicată în American Journal of Lifestyle Medicine sugerează că un regim cu mai multe plante poate reduce semnificativ riscul de boli cronice.

Cine ar trebui să o evite 

Majoritatea specialiștilor nu recomandă această dietă nimănui. Mai ales femeile însărcinate sau care alăptează ar trebui să stea departe de ea. La fel și persoanele cu probleme la rinichi sau cu boli de inimă, cele care au avut tulburări de comportament alimentar, cei care urmează o dietă prescrisă medical și sportivii de anduranță.

Editor: Raluca Toma