Nu doar silueta are de câștigat. Ce legătură există între grăsimea abdominală și sănătatea creierului?

Când vrem să slăbim, ne uităm de obicei la cântar sau la felul în care ne vin hainele. Cercetătorii atrag atenția asupra unui tip de grăsime pe care nu îl putem vedea cu ochiul liber. Acumulată în jurul organelor interne, aceasta ar putea influența sănătatea creierului și memoria, chiar și după mai mulți ani.

Grăsimea abdominală nu este toată la fel

Foto: Josep M Suria / Lifestock

Când vorbim despre grăsimea de pe abdomen, ne gândim în primul rând la stratul pe care îl putem prinde între degete. Acesta se numește grăsime subcutanată și se află imediat sub piele.

Există însă și un alt tip de grăsime, situat mai adânc în abdomen, în jurul organelor interne. Este vorba despre grăsimea viscerală, care are un rol metabolic important și care, în cantități excesive, este asociată cu numeroase probleme de sănătate.

Spre deosebire de grăsimea subcutanată, cea viscerală este foarte activă din punct de vedere metabolic. Poate influența procesele inflamatorii, sensibilitatea la insulină și modul în care organismul reglează glicemia.

Cercetările anterioare au asociat nivelurile ridicate de grăsime viscerală cu declinul cognitiv. O echipă internațională de oameni de știință a vrut însă să afle dacă reducerea acestei grăsimi poate avea beneficii pentru creier pe termen lung.

Ce au descoperit cercetătorii

Studiul, notează psypost.org, coordonat de cercetători de la Universitatea Ben-Gurion din Israel, a analizat date provenite din patru studii clinice anterioare, dedicate alimentației și stilului de viață.

În prima etapă, oamenii de știință au evaluat 533 de adulți care participaseră la aceste cercetări cu 5 până la 16 ani în urmă. Participanții au fost supuși unor investigații prin rezonanță magnetică, pentru măsurarea volumului cerebral și a grăsimii abdominale, și au efectuat teste pentru evaluarea funcțiilor cognitive.

Rezultatele au arătat că persoanele cu mai puțină grăsime viscerală obțineau, în general, scoruri mai bune la testele cognitive.

Însă indicele de masă corporală, folosit frecvent pentru evaluarea greutății în raport cu înălțimea, nu a prezentat aceleași asocieri cu performanțele cognitive sau cu structura creierului.

Cu alte cuvinte, două persoane cu un indice de masă corporală asemănător pot avea cantități diferite de grăsime viscerală, iar acest lucru ar putea conta pentru sănătatea creierului.

Mai puțină grăsime viscerală, un volum cerebral mai bine păstrat

Cercetătorii au analizat apoi un grup de 297 de participanți pentru care existau date privind modificările grăsimii abdominale în timpul unei intervenții de 18 luni.

Au comparat aceste schimbări cu rezultatele investigațiilor cerebrale efectuate după 5 până la 10 ani.

Persoanele care pierduseră mai multă grăsime viscerală în timpul intervenției aveau, la evaluarea ulterioară, un volum cerebral total mai mare și un volum mai bine păstrat al substanței cenușii.

Substanța cenușie este implicată în numeroase funcții ale creierului, printre care procesarea informațiilor, controlul mișcărilor și luarea deciziilor.

Cercetătorii au observat și o asociere între reducerea proporției de grăsime viscerală și o stare structurală mai bună a hipocampului, regiune cerebrală cu un rol esențial în învățare și memorie.

Aceste rezultate sugerează că reducerea grăsimii din jurul organelor ar putea avea o legătură cu păstrarea sănătății creierului pe măsură ce înaintăm în vârstă.

Glicemia, în legătură cu modificările în creier

Pentru a înțelege mai bine legătura dintre grăsimea viscerală și modificările cerebrale, cercetătorii au analizat și o serie de indicatori din sânge.

Dintre aceștia, glicemia măsurată pe nemâncate și un indicator al controlului glicemiei pe termen lung au fost factorii care au prezentat asocieri cu schimbările observate la nivelul creierului.

Rezultatul sugerează că dereglările metabolismului glucozei și sensibilității la insulină ar putea contribui la efectele negative asociate cu excesul de grăsime viscerală.

Deși inflamația este considerată unul dintre mecanismele prin care grăsimea viscerală poate afecta organismul, markerii inflamatori analizați în acest studiu nu au prezentat aceeași asociere cu modificările cerebrale pe termen lung.

Cercetătorii consideră că sunt necesare investigații suplimentare pentru a înțelege exact mecanismele implicate.

Cum poți reduce grăsimea viscerală

Grăsimea viscerală nu poate fi eliminată selectiv prin exerciții pentru abdomen. Abdomenele și alte exerciții pentru musculatura trunchiului pot întări mușchii, dar nu determină arderea grăsimii exclusiv din zona respectivă.

Reducerea excesului de grăsime viscerală este asociată cu schimbări generale ale stilului de viață.

Activitatea fizică regulată, care include mers alert, înot, ciclism sau alte forme de mișcare aerobică, poate contribui la reducerea acesteia. Exercițiile de forță sunt, la rândul lor, importante pentru menținerea masei musculare și pentru sănătatea metabolică.

Alimentația echilibrată are și ea un rol important. Legumele, fructele, cerealele integrale, leguminoasele, peștele și sursele de grăsimi nesaturate pot face parte dintr-un regim alimentar benefic pentru sănătatea cardiovasculară și metabolică.

Somnul suficient, limitarea consumului de alcool și gestionarea stresului sunt alte aspecte care merită luate în calcul.

Dacă ai nevoie să slăbești, ritmul și obiectivele ar trebui adaptate stării tale de sănătate, preferabil cu sprijinul unui medic sau dietetician. Dietele drastice și pierderea rapidă în greutate nu reprezintă soluții recomandate pentru protejarea creierului.

Bine de știut!

Rezultatele acestui studiu sugerează că sănătatea metabolică și cantitatea de grăsime viscerală ar putea avea o importanță mai mare pentru creier decât indică simpla măsurare a greutății corporale.

Pentru moment, cercetătorii nu pot spune că reducerea grăsimii viscerale previne demența sau boala Alzheimer. Sunt necesare studii suplimentare, inclusiv pe grupuri mai reprezentative de femei.

Editor: Raluca Toma