5 mituri despre mușcăturile de căpușă care îţi pot pune sănătatea în pericol

Mușcăturile de căpușă reprezintă un motiv tot mai frecvent de prezentare la medic sau la unitățile de primiri urgențe, mai ales în sezonul cald.

 Deși sunt foarte mici și pot trece neobservate, căpușele pot transmite boli care îți afectează serios sănătatea.

Cea mai cunoscută este boala Lyme, o infecție care poate provoca febră, dureri de cap, oboseală, dureri musculare și articulare, iar în unele cazuri poate afecta sistemul nervos. Totuși, boala Lyme nu este singura afecțiune transmisă prin mușcătura de căpușă. Căpușele pot transmite și alte infecții bacteriene, virale sau parazitare.

Semnul circular specific mușcăturii de căpușă nu apare în toate cazurile. Foto: Shutterstock. 

De aceea, este important să cunoști cele mai răspândite mituri despre căpușe. Dacă știi ce este adevărat și ce nu, îți poți reduce riscul de a fi mușcat și poți solicita ajutor medical la timp.

Mitul 1: Îți vei da seama imediat dacă ai fost mușcat de o căpușă

Pare firesc să crezi că vei simți mușcătura unei căpușe. În realitate, de cele mai multe ori nu simți nimic. Atunci când se fixează pe piele, căpușa elimină prin salivă substanțe care reduc durerea și inflamația locală. Din acest motiv, poate rămâne atașată de corp mai multe ore sau chiar zile fără să îți dai seama.

Cea mai sigură modalitate de a identifica o posibilă mușcătură este să îți examinezi cu atenție pielea după ce ai petrecut timp în natură, într-un parc, într-o grădină sau într-o zonă cu iarbă înaltă.

La început, căpușa este foarte mică și poate semăna cu un punct închis la culoare. Pe măsură ce se hrănește cu sânge, corpul ei se mărește și devine mai ușor de observat. Dacă se află într-o zonă acoperită cu păr, este posibil să o simți doar ca pe o mică umflătură.

Urma mușcăturii poate arăta ca o înțepătură foarte mică, o zonă ușor înroșită, o papulă discretă sau o iritație locală. Uneori poate apărea o erupție circulară, însă în alte cazuri nu rămâne niciun semn vizibil.

Mitul 2: Boala Lyme provoacă întotdeauna o erupție în formă circulară

Erupția circulară, uneori sub formă de țintă, cunoscută sub denumirea de eritem migrator este una dintre cele mai cunoscute semne ale bolii Lyme. Aceasta se extinde treptat și poate avea o zonă mai deschisă la culoare, în centru.

Totuși, nu toate persoanele care dezvoltă boala Lyme prezintă această erupție. În plus, aspectul ei poate varia, iar alte afecțiuni ale pielii pot provoca pete circulare asemănătoare.

Prin urmare, absența erupției nu exclude boala Lyme, iar apariția unei pete circulare nu confirmă automat diagnosticul.

Dacă observi o erupție care se mărește, este recomandat să o fotografiezi și să așezi lângă ea o riglă sau un centimetru, pentru a putea urmări evoluția dimensiunii. Mergi apoi la medic pentru evaluare.

Analizele de sânge pentru boala Lyme pot avea rezultate negative în primele săptămâni după infectare, deoarece organismul nu a produs încă o cantitate suficientă de anticorpi. De aceea, diagnosticul nu se stabilește doar pe baza unei singure analize, ci și în funcție de simptome, aspectul erupției și posibilitatea expunerii la căpușe.

Atunci când este identificată și tratată la timp, boala Lyme răspunde în general bine la tratamentul cu antibiotice recomandat de medic.

Mitul 3: Poți fi mușcat de căpușe doar dacă mergi în pădure

Mulți oameni cred că riscul apare numai în timpul drumețiilor prin pădure. În realitate, căpușele pot fi întâlnite în orice zonă cu vegetație, iarbă înaltă, frunze căzute sau tufișuri.

Le poți întâlni în:

• parcuri;
• grădini și curți;
• zone de picnic;
• livezi;
• pășuni;
• terenuri cu iarbă înaltă;
• marginea drumurilor și a potecilor.

Căpușele nu zboară și nu sar. Ele stau pe vegetație și se agață de haine sau de piele atunci când treci prin apropierea lor.

Chiar dacă mergi doar într-un parc din oraș, este bine să porți pantaloni lungi, încălțăminte închisă și haine care acoperă cât mai bine pielea. Hainele deschise la culoare te ajută să observi mai ușor o căpușă.

Poți folosi și produse repelente autorizate, aplicate conform instrucțiunilor de pe ambalaj.

La întoarcerea acasă, verifică atent întregul corp, inclusiv scalpul, zona din spatele urechilor, axilele, talia, zona inghinală, spatele genunchilor și spațiile dintre degete. Verifică și copiii, animalele de companie, hainele și obiectele pe care le-ai avut cu tine.

Dacă observi o căpușă atașată de piele:

1. Folosește o pensetă cu vârf subțire.
2. Prinde căpușa cât mai aproape de suprafața pielii.
3. Trage în sus, lent și constant, fără să o răsucești și fără să o strivești.
4. Spală și dezinfectează zona.
5. Spală-te bine pe mâini după îndepărtare.

Nu aplica pe căpușă ulei, alcool, benzină, cremă, ojă sau alte substanțe și nu încerca să o arzi. Aceste metode o pot determina să elimine mai multă salivă în piele.

Dacă nu reușești să o îndepărtezi complet, dacă este atașată într-o zonă dificilă sau dacă ai dubii, mergi la medic.

Poți păstra căpușa într-un recipient sau într-o pungă bine închisă, împreună cu ora la care ai îndepărtat-o și mergi la medic. 

După ce revii acasă, spală hainele și, dacă materialul permite, usucă-le la temperatură ridicată ca să te asiguri că nu mai sunt și alte căpușe care ar putea supraviețui spălării.

Mitul 4: Dacă ai boala Lyme, vei primi imediat diagnosticul

Boala Lyme nu este întotdeauna ușor de recunoscut. Primele simptome pot apărea după câteva zile, după câteva săptămâni sau, în unele situații, mai târziu.

Simptomele pot semăna cu cele ale altor infecții și pot include:

• oboseală;
• febră;
• frisoane;
• dureri de cap;
• dureri musculare;
• dureri articulare;
• ganglioni limfatici măriți;
• furnicături sau dureri nervoase.

Diagnosticul se stabilește pe baza mai multor elemente: simptomele pe care le ai, istoricul unei posibile expuneri, prezența unei erupții și rezultatele analizelor recomandate de medic.

Uneori sunt necesare evaluări repetate, mai ales dacă analizele au fost efectuate foarte devreme.

Dacă în sezonul căpușelor ai febră, dureri musculare și o stare asemănătoare gripei, dar fără simptome respiratorii evidente, precum nas care curge sau tuse puternică, spune-i medicului dacă ai fost recent într-o zonă cu vegetație sau dacă ai observat o căpușă.

Nu lua antibiotice preventiv din proprie inițiativă. Medicul este cel care stabilește dacă tratamentul este necesar, în funcție de particularitățile cazului.

Mitul 5: Căpușele reprezintă un pericol doar vara

Căpușele sunt mai active primăvara și vara, însă nu dispar automat odată cu venirea toamnei.

În perioadele cu temperaturi blânde, ele pot rămâne active inclusiv toamna târziu sau în timpul iernii. Schimbările climatice, iernile mai calde și prelungirea sezonului cald pot favoriza extinderea perioadelor în care există risc de mușcătură.

De aceea, este bine să iei măsuri de protecție ori de câte ori mergi într-o zonă cu vegetație, nu doar în lunile de vară.

Cum te protejezi de căpușe

Pentru a reduce riscul unei mușcături:

• poartă pantaloni lungi, bluze cu mânecă lungă și încălțăminte închisă;
• alege haine deschise la culoare, pe care căpușele se observă mai ușor;
• introdu pantalonii în șosete atunci când mergi prin iarbă înaltă;
• folosește produse repelente autorizate și respectă instrucțiunile de utilizare;
• evită, pe cât posibil, zonele cu iarbă foarte înaltă și tufișurile dese;
• mergi pe mijlocul potecilor;
• verifică-ți corpul și hainele după fiecare ieșire în natură;
• verifică atent copiii și animalele de companie;
• fă duș cât mai curând după ce ai ajuns acasă.

Mergi la medic dacă, după o mușcătură de căpușă, apar o erupție care se extinde, febră, dureri de cap, oboseală accentuată, dureri musculare sau articulare, tulburări neurologice ori o stare generală de rău.

Majoritatea mușcăturilor de căpușă nu duc la îmbolnăvire. Totuși, îndepărtarea rapidă și corectă a căpușei, supravegherea zonei și recunoașterea simptomelor te pot ajuta să reduci riscul de complicații.

Sursa: Health Digest