De ce apar hemoragiile digestive şi cum se tratează

Pierderile de sânge din tractul gastrointestinal pot deveni o urgenţă medicală în lipsa tratamentului. Există numeroase cauze care pot duce la apariţia hemoragiilor digestive şi, indiferent de motivul apariţiei acestui simptom, prezentarea la medic este vitală.

Hemoragiile digestive pot să apară la oricare dintre segmentele tubului digestiv. Există hemoragii digestive superioare şi inferioare. Cele superioare reprezintă pierderea de sânge de la nivelul esofagului, stomacului sau duodenului, iar cele inferioare apar în regiunea colonului şi rectului.

Pierderea de sânge poate fi acută, caz în care este vorba despre o urgenţă medicală, sau cronică, adică are un debut de câteva luni sau chiar ani. Sângerarea poate fi vizibilă sau ocultă, adică nu se poate observa cu ochiul liber.

Boli care determină sângerări

Hemoragiile digestive superioare pot fi cauzate de: boala Crohn, cancerul esofagian, varicele esofagiene, esofagită, gastrită, tumorile stromale gastrointestinale, boala de reflux gastroesofagian, cancer hepatic sau pancreatic, ulcer sau cancer de stomac.

În hemoragiile digestive inferioare, cele mai frecvente cauze sunt: boala hemoroidală, polipii pe colon, cancerul colorectal sau anal, ulcerele rectale, colita ulcerativă, diverticulita.

Ce simptome apar

Manifestările hemoragiilor intestinale depind de sursa sângerării şi de severitate. Printre simptomele posibile, se numără: crampele abdominale, scaun de culoare închisă sau cu sânge, paloarea, respiraţia dificilă sau senzaţia de lipsă de aer (dispnee), oboseala, vărsăturile cu sânge sau care au aspect de zaţ de cafea, oboseala, slăbiciunea. În cazul unei hemoragii constante, se instalează anemia.

În hemoragiile acute, simptomele apar brusc şi sunt adesea severe. Este important consultul medical în cazul în care există manifestări precum ameţelile, leşinul, urinarea cu dificultate, pulsul rapid.   

Cum se depistează sursa sângerării

Pentru a diagnostica hemoragia digestivă, medicii recomandă anumite teste şi proceduri endoscopice sau imagistice. Analizele de sânge arată prezenţa anemiei, survenită în urma pierderilor de sânge.

Endoscopia digestivă superioară vizualizează stomacul sau intestinul subţire, iar lavajul gastric este o procedură de îndepărtare a conţinutului gastric, pentru a depista sursa hemoragiei. Dacă nu este identificată sursa hemoragiei prin proceduri endoscopice, se pot recomanda teste imagistice, care pot include radiografia toracică, angiografia CT și angiografia simplă.

În cazul endoscopiei digestive inferioare, medicul poate recomanda coprocitograma, ce pune în evidenţă sângele în scaun care nu este vizibil cu ochiul liber. Colonoscopia, adică examinarea interiorului intestinului gros cu ajutorul unui tub flexibil prevăzut cu fibră optică şi cameră video, permite identificarea leziunilor sau anomaliilor care determină sângerarea.

În ce constă tratamentul

Dacă este vorba despre o hemoragie digestivă superioară severă, se administrează transfuzii de sânge. În multe cazuri, medicul poate trata sângerarea chiar în timpul unei endoscopii sau colonoscopii.

Endosopia digestivă superioră intervenţională permite hemostaza prin injectarea de substanţe (salină, sclerozante etc.) sau se pot utiliza tehnici de hemostază endoscopică prin coagulare: electrocoagulare, termocoagulare sau fotocoagulare. Există şi tehnici mecanice de hemostază endoscopică: cliparea sau ligaturarea. Ligatura varicelor esofagiene presupune aplicarea unui bandaj pe varicele esofagiene cu scopul de a opri sângerarea.

Dacă nu se poate opri sângerarea prin proceduri endoscopice, se recurge la intervenţii chirurgicale.

Gastrectomia parţială este o procedură chirurgicală prin care se îndepărtează o parte din stomac, pentru a opri sângerarea.

Gastrotomia implică efectuarea unei incizii în stomac pentru a localiza sursa sângerării şi pentru a opri fluxul de sânge.