Medic: „Este semnal de alarmă când sforăitul este întrerupt de pauze respiratorii”. Interviu

Somnul se asociază cu diverse patologii, una dintre cele mai frecvente fiind sindromul de apnee în somn, o boală puţin diagnosticată, care afectează într-o mai mare măsură bărbaţii decât femeile. Nu orice sforăit înseamnă apnee în somn. Persoanele cu această tulburare au printre simptome: sforăitul puternic, pauzele în respiraţie observate de partener, trezirile frecvente în timpul nopţii, transpiraţii nocturne, dureri de cap matinale, somnolenţă în timpul zilei, senzaţie de gură uscată dimineaţa, dificultăţi de concentrare şi memorie. 

Dr. Daniela Ionescu, medic primar ORL, explică motivele pentru care se produce sforăitul şi modalităţile prin care se tratează apneea în somn, tulburare care nu trebuie neglijată, pentru că are implicaţii serioase asupra sănătăţii.  

Sforăitul apare când aerul nu poate circula liber prin nas și gât în timpul somnului. Țesuturile se relaxează, spațiul respirator se îngustează și aerul vibrează - iar vibrația produce sunetul de sforăit. Este, în esență, un semn de obstrucție a căilor respiratorii.

Care sunt problemele medicale care pot cauza sforăit?

Cele mai frecvente sunt: nasul înfundat (rinite, deviație de sept, cornete mărite), amigdale sau vegetații (polipi) mărite, obezitatea - îngustează mecanic spațiul de trecere, laxitatea palatului moale și a uvulei, relaxarea excesivă a musculaturii gâtului, consumul de alcool, administrarea de sedative sau somnifere, anomalii anatomice ale maxilarului sau mandibulei. Toate duc la același lucru: flux de aer redus.

Când este sforăitul un simptom pentru apneea în somn?

Devine semnal de alarmă când sforăitul este: foarte puternic, zgomotos, întrerupt de pauze respiratorii, însoțit de treziri frecvente, agitație nocturnă, asociat cu somnolență în timpul zilei, cefalee matinală, lipsă de concentrare, observat de partener ca „respirație care se oprește”.

În aceste situații, sforăitul este practic vârful aisbergului, iar în spate avem apnee obstructivă în somn, o afecțiune cu impact real asupra inimii, metabolismului și energiei zilnice.

Ce medic ar trebui să consultăm atunci când sforăim?

Primul specialist indicat este medicul ORL, pentru că majoritatea cauzelor sunt obstrucții anatomice sau inflamatorii ale nasului și gâtului.

În cazurile în care se suspectează apneea, ORL-ul colaborează cu specialiști în somnologie/pneumologie pentru o investigație completă (poligrafie sau polisomnografie).

Dr. Daniela Ionescu, medic primar ORL

Cum se tratează sforăitul? Care sunt opțiunile moderne?

În funcție de cauză, tratamentul poate include:

• Turbinoreducție cu radiofrecvență – pentru cornete mărite/nas înfundat

• Corecția deviațiilor de sept

• Tratament pentru rinite alergice sau inflamatorii

• Intervenții minim-invazive pe palatul moale și uvulă pentru reducerea vibrației

• Tratamentul vegetațiilor/amigdalelor mărite

• Controlul greutății corporale

• Dispozitive orale pentru avansarea mandibulei, când problema este structurală

• Terapia CPAP în apneea severă.

Medicina modernă merge spre proceduri rapide, minim-invazive, cu recuperare scurtă și eficiență mare.

Ce putem face pentru a preveni sforăitul?

Prevenția înseamnă, de fapt, a menține respirația liberă, pentru că un nas obstruat este primul pas spre sforăit și apnee. Se recomandă:

• să menținem nasul desfundat (tratarea alergiilor, rinitelor, evitarea dependenței de picături)

• să evităm alcoolul și sedativele seara

• să menținem o greutate stabilă

• să dormim în poziție laterală

• să tratăm prompt infecțiile ORL

• să menținem o igienă a somnului (program regulat, cameră aerisită).