Studiu: Cum schimbă, la propriu, o școală bună creierul copilului tău

Studiu: Cum schimbă, la propriu, o școală bună creierul copilului tău

Un studiu recent realizat de cercetători de la Stanford Graduate School of Education arată că școala își lasă amprenta, la propriu, asupra creierului copilului.

Elevi mici la scoala/rezultate PISA/elevi saraci la scoala
Foto: World Vision Romania

De zeci de ani, oamenii de știință au observat legături între dezvoltarea creierului copiilor și mediul din afara școlii - venitul părinților, nivelul lor de educație sau caracteristicile cartierului în care locuiesc. Ce nu se știa până acum era dacă școala în sine, ca mediu distinct, are un efect propriu, măsurabil, asupra creierului, independent de acești factori socio-economici.

Studiul a combinat date din două surse ample: cel mai amplu studiu longitudinal despre dezvoltarea creierului și sănătatea copiilor din Statele Unite și o bază națională de date despre performanța școlară. Comparând, pentru aceiași copii, atât rezultatele școlii pe care o frecventau, cât și modul în care le evolua creierul de la an la an, cercetătorii au ajuns la o concluzie clară: copiii care au frecventat școli cu performanțe peste medie au înregistrat un ritm mai accelerat de dezvoltare a substanței albe – rețeaua de fibre nervoase prin care diferitele zone ale creierului comunică între ele –, inclusiv într-o regiune strâns legată de abilitățile de citire.

Efectul a rămas vizibil chiar și după ce cercetătorii au eliminat din calcul influența venitului familiei, a nivelului de educație al părinților, a contextului din cartier și a conflictelor din gospodărie – ceea ce sugerează că mediul școlar contează de unul singur, dincolo de condiția socio-economică a copilului.

Ce înseamnă, de fapt, aceste rezultate

Dr. Dan Mitrea explică ce se ascunde din punct de vedere medical în spatele acestor cifre. „Substanța albă este, practic, sistemul de cablare al creierului – rețeaua prin care regiunile responsabile de limbaj, memorie sau raționament comunică între ele. Ceea ce arată acest studiu este că procesul de mielinizare, adică izolarea acestor fibre nervoase pentru a transmite semnalul mai rapid și mai eficient, nu depinde doar de vârstă sau de moștenirea genetică, ci și de calitatea stimulării intelectuale pe care o primește copilul zi de zi, la școală. Cu cât un copil este expus mai constant la un mediu care îi solicită corect capacitatea de concentrare, de memorare și de raționament, cu atât acest proces de maturizare neuronală este mai eficient”, arată medicul.

Studiul arată că această plasticitate cerebrală nu este apanajul exclusiv al copiilor din medii avantajate. Creierul unui copil rămâne remarcabil de receptiv la mediul din jurul lui în anii de școală primară, iar o educație de calitate poate compensa parțial alți factori de risc. Practic, calitatea actului didactic devine, ea însăși, un factor de sănătate a dezvoltării neurologice, nu doar un factor academic.

Medicul atrage însă atenția asupra unei nuanțe importante: „Este vorba despre un studiu observațional, ceea ce înseamnă că arată o asociere puternică, nu neapărat o relație strict cauzală, izolată de orice altă variabilă. Nu recomand părinților să tragă concluzia că un copil care nu are acces la o școală cu rezultate foarte bune este condamnat la o dezvoltare cerebrală deficitară. Recomand, în schimb, să înțeleagă că orice context care stimulează constant gândirea critică, cititul și interacțiunea educațională de calitate a copilului contribuie activ la dezvoltarea lui neurologică, fie că vine din partea școlii, fie prin activități complementare acasă.”



Parteneri

image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
Femeie care s-a trezit din somn - dimineata - pat FOTO Shutterstock
consum alcool, betiv   foto pixabay jpg
shutterstock 2666151587 jpg
diabet de tip 5, shutterstock jpg
shutterstock 2398384627 jpg
suplimente cancer jpg
image png
shutterstock 2702115929 jpg
image
image