Aurelian Temișan, prezentatorul ediției aniversare a Festivalului de la Mamaia! Ce îl leagă de acest eveniment și cât de frumos vorbește despre Horia Moculescu
Aurelian Temișan (51 de ani) este un artist cu o voce de aur. A debutat la Festivalul Național de Muzică Ușoară Mamaia în anul 1989, iar acum, la ediția aniversară, Mamaia 60, este alături de Liana Stanciu, în postura de prezentator al evenimentului. Care au fost primele emoții atunci când a urcat pe scenă, cât de mult îl adoră pe Horia Moculescu pentru sfaturile pe care le primește de la el și pentru glumele pe care le fac împreună, Aurelian Temișan ne-a povestit din toate pentru Click!
Cu emoție și bună dispoziție, chiar înainte de a urca pe scenă pentru a prezenta a doua seară a ediției speciale Mamaia 60! A avut un recital de excepție și a fost aplaudat frenetic de publicul dornic de muzică bună și artiști talentați. Știe că nu a dat încă totul pe scenă și își dorește să își arate potențialul la cel mai înalt nivel. Aurelian Temișan îmbină de minune muzica cu actoria și nu ar spune „nu” unei noi colaborări cu Loredana Groza!
Ce face domnul Aurelian Temișan, la această ediție aniversară a Festivalului de la Mamaia?
Sunt un tip foarte fericit pentru că prezint acest festival, un festival pe care îl iubesc, un festival care, din punctul meu de vedere, nu ar fi trebuit să aibă niciun an de întrerupere, dar nefiind vina mea pentru aceasta pauză, nu discut mai mult. Mă bucur că sunt aici, pe post de prezentator ,dar am și rolul de bază, acela de interpret, așa că în seara aceasta chiar voi cânta. (n.r.: aseară)
Deci este Festivalul de la Mamaia, ediție Aniversară de 60 de ani de la prima ediție! Din păcate, nu sunt și 60 de ediții, dar și așa e o bucurie pentru suflet!
Mai ții minte când ai urcat prima dată pe scena Festivalului la Mamaia?
Da! Este ediția care m-a marcat și pe care o am cea mai vie în memorie din toate celelalte la care am participat, având în vedere că era debutul meu, în anul 1989. Am urcat pe scenă într-o „inconștiență’’ care m-a caracterizat ani de zile, adică am luat scena ca pe cea mai bună prietenă a mea, am călcat pe ea, m-am simțit bine, și între cele două melodii pe care le-am cântat, ca orice concurent de la acea ediție, până să înceapă a două melodie am descoperit ecranele stânga-dreapta la marginea scenei unde era redat prim-planul, ca să vadă omul și din spate, sala fiind lungă. Când m-am descoperit acolo, am început să zâmbesc, mă uitam la mine și nu-mi venea să cred că eu îmi zâmbesc!
Lumea a început să râdă, mi s-a mai risipit din emoții, că aveam și eu emoții. De atunci, de la „Premiul tinereții” a început această ascensiune frumoasă în lumea muzicii.
Cum ți se pare această ediție aniversară, ai schimba ceva la ea? Te bucuri de întâlniri cu artiști pe care nu i-ai văzut de mult timp?
Organizatoric vorbind, este o muncă de sisif, mai ales că licitația pentru acest festival, din păcate, nu a fost luată cu 6 luni înainte, s-a întâmplat cu nici 2 luni înainte ca evenimentul să aibă loc și este greu să organizezi un festival în 2 luni de zile, un festival de anvergura acestuia.
Este o logistică de fier. Oricât de bine ar ieși un festival, tot simți că se putea și mai bine. Eu sunt implicat doar ca artist, urc pe scenă, vorbesc cu publicul, vorbesc cu invitații, îmi chem colegii care trebuie să cânte pe scenă și, mai frumos de atât, eu dedic un colaj de piese nemuritoare celor care se uită, plus una dintre piesele mele din repertoriu care a luat un premiu aici, în 1996, piesa lui Viorel Gavrilă.
Ai fost impresionat, încă de la repetițiile pentru ediția aniversară a Festivalului Mamaia, de prestația doamnei Marina Voica, din generația veche de artiști, o legendă! Cum ți s-a părut?
Istorie pe picioare, așa am denumit prestația dânsei! E o istorie vie, e o mare bucurie să vezi oameni care urcă pe scenă cu atâta energie. Aceeași energie o are și Horia Moculescu, care vine și astăzi (n.r.: sâmbătă) și mâine ( n.r.: duminică) să cânte. Am prezentat Festivalul Mamaia în anul 2010 cu Horia Moculescu și te rog să mă crezi că nu am avut nimic scris. Când îl ai pe Horia Moculescu prezentator, nu ai nevoie de nimic scris! Știe de la prima ediție până la ultima cine, ce a luat și în ce era îmbrăcat când a cântat, o enciclopedie și o memorie de fier!
Te intimidează când ești cu dânsul pe scenă?
Nu mă intimidează, pentru că ne iubim în felul nostru și, oricâtă mustrare ar fi în ceea ce spune către mine, o iau ca pe o joacă! Îmi asum cuvintele, dar îl las, îmi place să fiu mustrat de un om ca Horia Moculescu pentru că ai de la cine să înveți.
De altfel, domnul Moculescu este prezent și la toate concertele tale, în public!
Da! Din fericire pentru mine vine la fiecare concert și după concert mă ia deoparte și îmi spune: „Acolo ai mai crescut, acolo mai ai de lucrat, acolo trebuie rectificat!”. Ceea ce vreau să spun este că Horia nu a știut niciodată să „pupe” gratuit pe cineva. A spus ce a simțit, atunci când a simțit, impresia la cald e cea mai bună!
Lăsând la o parte Festivalul de la Mamaia, te întreb dacă mai ții minte șirul finilor cununați, botezați, pentru că vara aceasta la voi a fost un adevărat maraton!
A fost o frumusețe, am mers pe o singură variantă, pe Cosmin Vijeu, nepotul meu! De botezat nu s-a anunțat nimeni până la sfârșitul anului, dar pe Cosmin oricât de unchi și mătușă am fi, nu aveam cum să îl refuzăm! Ne-a șocat când ne-a propus, am crezut că e suficient să fii mătușă și unchi, dar el s-a gândit să fim și nași. A avut două perechi de nași, doi prieteni de-ai lor din liceu și noi, cei care suntem din familie.
Dora ce face? E adolescentă! Se descurcă singură? Face 13 ani în noiembrie, ce zice tăticul ei?
Dora e pe picioarele ei și în mare parte ia decizii singură. Desigur că supraveghem din umbră și ne implicăm în ceea ce face, dar învață ușor-ușor să fie responsabilă pentru ceea ce face. E normal, își formează personalitatea. Iți dau un exemplu, dacă vrea să dea cu capul de pragul de sus, eu o las, vede ce se întâmplă și îmi spune că nu e bine. Eu îi zic „ți-am spus, dar te-am lăsat să nu zici că am ceva cu tine!”.
Dar ești pregătit pentru momentul în care o să vină acasă cu cineva?
Nu! Nu sunt pregătit pentru ce se va întâmpla mai departe, dar dacă e să vină la ușă cu un băiat, care să semene cu felul în care eram eu în tinerețe, eu aș fi mulțumit, pentru că eu am fost cu un bun simț și un băiat extrem de cuminte, poate prea cuminte pentru generația mea!
Ar mai juca într-un film cu Loredana Groza
Mâine seară (n.r.: duminică seară) o să fie întâlnirea cu Loredana Groza, care va închide cea de-a treia seară a Festivalului de la Mamaia! Ce amintiri îți trezește din „A doua cădere a Constantinopolului” și alte colaborări?
De fiecare dată când mă văd cu Loredana este o bucurie, deși nu ne mai arde să reintrăm în povestea acelor timpuri. Fiecare și-a făcut o viață de atunci și a trecut o viață, că sunt 30 de ani de la film, din 1993. E una dintre colegele cu care mă înțeleg foarte bine, deși ne vedem foarte rar, sau poate că ăsta este motivul pentru care ne înțelegem foarte bine, pentru că ne vedem foarte rar.
Ai mai juca cu ea într-un film?
Dacă mi s-ar propune, de ce nu!
Ce așteptări ai de la tine de acum încolo?
Cred foarte mult în mine și în potențialul meu, vreau să cred că de fiecare dată când voi urca pe scenă, chiar dacă nu voi pune piciorul drept, voi călca cu dreptul la figurat și voi respecta scena așa cum am făcut-o și până acum, în ultimii 34 de ani, pentru că atât timp cât respecți scena, înseamnă că te respecți pe tine, iar publicului îi oferi exact ce are nevoie.
Ai vreun regret că ai o așa voce și nu ai dus-o la nivelul maxim?
Regrete nu am, am regrete pentru oamenii care ne-au părăsit și mai ales pentru cei pe care i-am cunoscut și cu care aș fi vrut să mai împărtășim clipe. Am păreri de rău că nu m-am implicat mai mult în ceea ce sunt ca artist până acum, dar abia de vreo 2-3 ani am început să simt că m-am încălzit și că poate de acum încolo așezarea mea pe scenă va fi exact ca cea a unui artist de valoarea mea, cu atitudinea mea și cu experiența pe care am căpătat-o pe acum.
Cu cine ai vrea să cânți din generația nouă de artiști?
Cu Theo Rose! Nu e de nefăcut, de nerealizat!
Pregătești deja spectacolul tău din luna noiembrie!
Da! Este o introspecție în cariera mea muzicală din 1989 până acum. Tot repertoriul va fi din melodiile mele, este o poveste pe care Liana Stanciu o va îmbrăca cum știe ea mai bine, pentru că o iau pe Liana la cârmă, să prezinte, și, bineînțeles, că am ales melodii de la „Billy Joe King”, pistolarul de la acea vreme, până la „Mahalaua” și „Of, ce „doarele”” din ziua de azi.
În paralel cu spectacolul tău, continuați și cu teatrul. Tu cu Monica faceți echipă bună și în această zonă!
Da, noi ne-am dezvoltat „Compania de teatru Concordia”, ne-am luat și mașină pentru transport decoruri și scenotehnică de care avem nevoie când mergem în deplasare și avem și două piese în lucru, una este chiar a companiei, cealaltă în colaborare cu altcineva care ne vrea pe amândoi în producția lor. În toamnă ieșim cu cel puțin una dintre cele două piese de teatru, iar concertul îl facem, binențeles, tot prin compania noastră de teatru și „Asociația Art Music A.T.”.
De 29 de ani împreună!
Cât îi datorezi Monicăi Davidescu, soția ta, din ceea ce ești tu ca actor? Te-a împins ea de la spate să faci asta?
Talentul nu mi l-a dat ea, dar munca pe care a depus-o cu mine, atunci în perioada „Chicago”, acela fiind primul contact cu teatrul, vorbesc de partea de teatru a acelei piese muzicale, i se datorează. Și de acolo încoace fiecare replică pe care nu o dau, nu o simt și nu o trăiesc cum trebuie îmi este corectată de Monica și nu am nimic de zis având în vedere că este o adevărată profesionistă!
Oricum de afară auzi mult mai bine, și îți este ușor să corectezi pe altcineva, decât atunci când ești în interior. Aș putea spune că ne susținem unul pe celălalt! Ea nu are momentan ocazia să joace într-un musical ca să vin eu pe partea muzicală să o ajut. A cântat la „Chicago”, o ajutam și o corectam, plus că lucra cu Ozana Barabancea, dar ne susținem foarte mult în tot ceea ce facem!
Pe partea de TV continui cu „Te cunosc de undeva’’?
Da! Sezonul cu numărul 20 „Te cunosc de undeva’’ va fi făcut un pic altfel decât celelalte, pentru că este un sezon aniversar. Vom începe filmările în toamnă, probabil undeva în vara anului 2024 se va bucura de succes la public.
Toți vă admiră ca fiind cel mai longeviv cuplu din această zonă! Nu te mai întreb care este secretul relației voastre, dar, totuși, ce atu aveți?
Dacă vrei să mă întrebi de secrete când le afli să mi le spui și mie. Ca atu, am învățat să ne ascultăm și să ne respectăm stările, să ne ajutăm atunci când avem nevoie, să ne lăsăm spațiul intim fiecăruia atunci când are nevoie de el, să nu intrăm cu piciorul în spațiul cuiva atunci când are mai mare nevoie de intimitate.
Te-a prins vreodată Monica cu minciuna?
Nu numai o dată, de mai multe ori, dar au fost minciuni inocente care nu au creat vreo gravitate a relației, ca dovadă, în ianuarie facem 29 de ani de când suntem împreună.
