Cine a fost „Stalin în fustă”, cea mai puternică femeie din România comunistă după al II-lea Război Mondial. Cum s-a transformat o evreică studioasă într-un demon al stalinizării României
Ana Pauker, figura cea mai controversată a comunismului românesc, rămâne un personaj care fascinează și înspăimântă deopotrivă. De la o tânără timidă și studioasă, dintr-o familie evreiască religioasă, a devenit cunoscută drept „Stalin în fustă”, cea care a impus cu o mână de fier stalinizarea României postbelice. Transformarea ei radicală este astăzi aproape un mister, iar unii istorici cred că dragostea a jucat un rol decisiv în această metamorfoză.
Cine a fost Ana Pauker
Născută în 1893 în satul Codăești, județul Vaslui, ca Hannah Rabinsohn, Ana Pauker provenea dintr-o familie evreiască askenază, cu rădăcini adânci în religia iudaică. Tatăl ei, haham Hersh Rabinsohn, era un evreu ultra-religios, iar bunicul său, rabinul familiei, i-a fost primul profesor și sprijin în educație. Deși a crescut în cadrul strict al comunității religioase, Hannah s-a remarcat prin inteligență și dorința de cunoaștere, depășind deseori limitele impuse fetelor în acea vreme.
Cu toate acestea, sărăcia familiei și discriminarea antisemită au fost obstacole majore în parcursul ei educațional. A reușit să urmeze doar opt clase, iar apoi a devenit profesoară la școala primară a comunității evreiești din București, Fraternitatea Zion.
Iubirea care a schimbat totul
La 17 ani, viața Anei Pauker avea să ia o turnură neașteptată. La școala unde preda, a cunoscut un coleg, Henry Steinberg, profesor și activist comunist. Îndrăgostindu-se de el, Hannah a pătruns în lumea ilegală a socialiștilor și comuniștilor. Deși nu era inițial atrasă de ideologie, influența lui Henry a făcut-o să înceapă să studieze cărți de propagandă și să participe activ la mișcările revoluționare.
Ulterior, o nouă dragoste, Marcel Pauker, un militant comunist mai radical, avea să o ducă chiar în Elveția, unde a început studii medicale pe care nu le-a terminat, alegând în schimb calea luptei de clasă și a comunismului dur, sovietic.
Pe lângă influența iubirilor, există o altă explicație pentru transformarea Anei Pauker. Mulți istorici susțin că sărăcia și discriminarea antisemită din România au fost motorul radicalizării sale. Sărăcia familiei i-a limitat accesul la educație, iar antisemitismul de stat a accentuat sentimentul de inechitate și marginalizare.
Restricțiile impuse copiilor evrei, precum interzicerea accesului gratuit la școlile publice, au alimentat furia și dorința de schimbare a tinerei Hannah, care a văzut în comunism o soluție pentru nedreptățile trăite.
Prima femeie ministru de externe din România
Revenită în țară după exilul la Moscova în 1944, Ana Pauker a devenit rapid unul dintre cei mai puternici lideri ai comunismului românesc. A fost prima femeie ministru de externe din România și, alături de Teohari Georgescu și Vasile Luca, a condus procesul de stalinizare cu o mână de fier. Cei care i se opuneau erau eliminați fără milă.
Această imagine a „Stalin în fustă”, rece și neîndurătoare, contrastează puternic cu portretul unei tinere evreice iubitoare de învățătură și sensibilă, a cărei poveste începe cu pasiunea pentru cunoaștere și o dragoste adolescentină care avea să-i schimbe destinul.
Transformarea Anei Pauker din Hannah Rabinsohn, o fată evreică studioasă, într-un simbol al represiunii comuniste, este o poveste complexă, în care dragostea, sărăcia, antisemitismul și condițiile istorice s-au împletit decisiv. Istoria ne oferă un exemplu tulburător despre cum circumstanțele și alegerile personale pot modela destinele și întreaga soartă a unei țări.
