Povestea muntelui din România care a fost mutat în goana după aur și metale prețioase. „Așa ceva nu s-a mai găsit în Europa“. VIDEO

De două decenii, una dintre cele mai mari exploatări miniere din Munții Metaliferi a rămas aproape abandonată. În anii '80, un masiv muntos a fost devastat pentru a face loc proiectului minier de la Certej (Hunedoara).

Cariera minieră Coranda a însemnat măcinarea și mutarea dealului / foto: adevarul
Cariera minieră Coranda a însemnat măcinarea și mutarea dealului / foto: adevarul

În mijlocul anilor ‘70, după cercetări geologice ample, autoritățile române au decis să deschidă una dintre cele mai extinse exploatări miniere din România, în comuna Certeju de Sus din Hunedoara, la aproximativ 20 de kilometri distanță de municipiul Deva.

Exploatarea minieră Coranda din Munții Metaliferi a implicat distrugerea și relocarea dealului pe care se aflau satele Bocșa Mare și Bocșa Mică din Hunedoara și zonele adiacente, pentru a permite exploatarea la suprafață a zăcămintelor de aur și argint, cu conținut de cupru, zinc, fier, magneziu și sulf.

„Explorările au început în jurul anului 1961, însă toate galeriile s-au întins sub Coranda. La acea vreme, nu era clar dacă va fi exploatată la suprafață sau în subteran. S-a construit un tunel de aproximativ 850 de metri, prin care se transporta utilajul până la adâncimi considerabile, unde era încărcat minereul principal, prezent în nucleul Corănzii. Acolo, producția era impresionantă, nu doar de aur, ci și de alte metale, în proporții semnificative, un fenomen rar întâlnit în Europa”, își amintește Petru Grec, un fost inginer minier.

Exploatarea intensă a zăcământului a început în perioada  habsburgică

În adâncurile Corandei, exploatarea intensă a zăcământului de metale prețioase datează încă din perioada habsburgică, iar în zonele învecinate perimetrului minier au fost descoperite urme ale unor așezări miniere din epoca romană. La Sărăcâmb, în apropiere, s-au găsit cantități semnificative de aur, argint, precum și metale rare precum telurul, kreneritul, muthmannitul, săcărâmbitul (nagyagit), petzitul și silvanitul.

Uzinele aurifere de la Certej În 1979, după ce pădurea a fost îndepărtată de pe deal și locuitorii au fost relocați, activitatea de dezgropare a solului a început în vârful Corandei.

„Anterior, zona era cunoscută sub numele de Exploatarea Minieră Certej sau, mai înainte, regiunea minieră Certej-Săcărâmb. Acum este denumită Coranda-Certej. Nu este vorba despre o localitate, ci despre un imens deal, Coranda, situat aproximativ în centrul triunghiului Certej-Hondol-Săcărâmb, deal sub care cercetările geologice au identificat un important zăcământ care reprezintă nucleul exploatării, un zăcământ caracterizat printr-o diversitate metalogenetică remarcabilă.

Dezgropările au început în jurul anului 1979, însă cercetările au început mult mai devreme. De anul trecut, am început producția, dar suntem încă departe de a ajunge la minereurile primare. Dezgropările, care se concentrează pe straturile de oxidație, sunt efectuate în paralel cu lucrările subterane”, informa Aurel Lăpușcă, directorul general al Centralei miniere din Deva, în 1985, în revista Flacăra.

Un an a durat construcția funicularului

În anii 1983-1984, la poalele dealului, în Certeju de Sus, la aproximativ patru kilometri distanță de locul de exploatare, a fost construită o uzină de preparare a minereului, legată de carieră printr-o rețea de funiculare de patru kilometri.

„Construcția și instalarea funicularului au fost o premieră în țară. Spre deosebire de alte modalități de transport, acest mijloc complex și modern a devenit, în anumite perioade de funcționare, și producător de energie electrică. Așa a fost conceput și proiectat de către specialiștii noștri“, informa ziarul România Liberă în 1988.

În anii '80, cariera minieră Coranda s-a extins pe o suprafață de peste 60 de hectare, cu trepte de 10-15 metri. Aici, excavatoarele cu cupe de peste patru metri cubi și foreze uriașe erau în activitate, iar basculantele de 40 de tone erau folosite pentru transportul minereului la buncărele funicularului și a sterilului la halde.

„În fiecare zi, o explozie uriașă, generată de aproximativ 7.000 de kilograme de trotil, ridica în aer o parte din deal, iar apoi camioanele veneau și transportau acest material sfărâmat către stațiile de concasare. Ulterior, acesta era încărcat în funiculare și transportat la stația de preparare. Excavatoarele își continuau activitatea, mușcând din pământuri și încărcând camioanele, în timp ce buldozeriștii amenajau drumuri”, informa revista Flacăra în 1985.

În vale, comuna Certeju de Sus din Hunedoara a devenit un mic oraș industrial, cu peste 300 de locuințe în blocuri, garsoniere și cămine muncitorești, un liceu și două școli generale, și chiar și un muzeu al mineritului.

Minele de aur din Munții Metaliferi, în declin din anii '90

Cariera minieră Coranda și minele din vecinătatea ei au început să intre în declin după 1990, iar până la mijlocul anilor 2000, toate minele metalice din Hunedoara și-au încetat activitatea.

În anii '90, activitatea minieră din zona Certejului a scăzut drastic, ducând la disponibilizarea majorității angajaților. Î

n urma închiderii minelor, natura și-a reluat controlul asupra teritoriului, iar vechile instalații miniere au fost abandonate. Cu toate acestea, resursele minerale au continuat să fie exploatate, iar proiectul de exploatare a aurului și argintului a fost controversat din cauza impactului asupra mediului.

În ciuda eforturilor de revitalizare, așezările din jur au fost afectate de declinul industriei miniere și de o catastrofă din trecut.

Parteneri

image
www.fanatik.ro
image
observatornews.ro
image
iamsport.ro
image
as.ro
image
playtech.ro
image
www.fanatik.ro
image
www.cancan.ro
image
www.playsport.ro
image
sportpesurse.ro
image
www.antena3.ro
image
www.bugetul.ro
Halep Facebook jpg
image
image
image
image
image
image
house 7124141 1280 jpg
vegetable 740446 1280 jpg
calcule calculator bani salariu pensie rate bancare datorie
Inteligenta articifiala va detecta semnele de Alzheimer  Sursa foto Pixabay jpg
muscate jpg
avion klm profimedia jpg
summer 904882 1280 jpg
cea mai mica inchisoare insula sark jpg
image
actualitate.net
image
actualitate.net