Alimentul de post pe care medicul Vlad Ciurea îl evită complet. Afectează funcțiile creierului
Unul dintre cei mai cunoscuți neurochirurgi din România, profesorul Vlad Ciurea, atrage atenția asupra unui aliment consumat frecvent în perioadele de post – și nu numai – dar care, spune el, poate avea efecte nedorite asupra sănătății creierului. Potrivit medicului, acest produs aparent banal poate crea probleme în timp, mai ales dacă este consumat în exces și sub forme foarte procesate.
„Nu l-am mai mâncat de cel puțin 10 ani”
Dr. Vlad Ciurea subliniază faptul că alimentația joacă un rol decisiv în menținerea sănătății cerebrale. De aceea, există un produs pe care afirmă că nu l-a mai consumat de aproximativ un deceniu, tocmai pentru că nu susține activitatea creierului.
„Știu că acest carbohidrat nu favorizează în niciun fel funcția cerebrală”, a spus medicul, explicând că alimentul respectiv – cartoful, în special cel prăjit – poate crea dezechilibre metabolice care se reflectă în timp asupra creierului.
De ce cartoful poate fi problematic pentru creier?
Deși este sățios și des întâlnit în meniul românilor, cartoful are o caracteristică importantă: un conținut ridicat de amidon, care se transformă foarte rapid în glucoză. Această conversie accelerată duce la creșteri bruște ale glicemiei, o situație nedorită pentru creier și pentru întreg organismul.
Conform analizei realizate de Harvard T.H. Chan School of Public Health, cartofii au:
- încărcătură glicemică mare,
- potențial de a genera variații rapide ale nivelului de glucoză,
- impact asupra sensibilității la insulină.
Vârfurile glicemice repetate obligă pancreasul să secrete tot mai multă insulină, ceea ce poate duce, în timp, la rezistență la insulină, un factor de risc major pentru diabetul de tip 2, afecțiuni cardiovasculare și probleme vasculare cerebrale.
Iar orice boală care afectează vasele de sânge afectează, inevitabil, și sănătatea creierului.
Legătura dintre cartofi și declinul cognitiv
Cartofii consumați frecvent sub formă prăjită (cartofi prăjiți, chipsuri, produse fast-food) vin la pachet cu o serie de elemente nocive:
- grăsimi saturate sau trans,
- cantități mari de sare,
- un aport caloric foarte ridicat,
- acrilamidă, substanță considerată posibil cancerigenă.
Aceste ingrediente creează inflamație, afectează vasele de sânge și pot accelera apariția bolilor metabolice. Toate acestea reprezintă factori de risc pentru afectarea memoriei, scăderea capacității de concentrare și un risc crescut de demență.
Ce arată studiile despre consumul de cartofi prăjiți
Cercetări ample confirmă avertismentul medicului român. Un studiu de cohortă publicat în American Journal of Clinical Nutrition a analizat peste 4.400 de adulți timp de 8 ani. Rezultatul: persoanele care consumau cartofi prăjiți de 2–3 ori pe săptămână sau mai des prezentau un risc semnificativ mai mare de mortalitate.
În schimb, cartofii preparați prin fierbere sau coacere nu aveau aceeași asociere negativă.
Alte studii realizate de Harvard și BMJ au observat că:
- consumul ridicat de cartofi prăjiți crește riscul de diabet de tip 2;
- femeile care mâncau frecvent cartofi în forme procesate prezentau un risc crescut de a dezvolta diabet;
- impactul asupra glicemiei este mult mai puternic decât în cazul altor surse de carbohidrați.
De ce evită profesorul Ciurea cartofii
În viziunea medicului, cartoful – mai ales în forma în care este cel mai consumat – nu este benefic pentru activitatea cerebrală.
Combinarea încărcăturii glicemice cu metodele de preparare moderne duce la:
- suprasolicitarea pancreasului,
- inflamație,
- afectarea vaselor de sânge,
- creșterea riscului de boli metabolice,
toate acestea fiind factori care afectează indirect, dar decisiv, creierul.
Moderația face diferența
Cartoful nu este un aliment „interzis”, însă specialiștii atrag atenția că excesul de cartofi prăjiți și produse procesate pe bază de cartofi poate avea efecte negative pe termen lung. Cei care vor să protejeze sănătatea creierului ar trebui să opteze pentru:
- cartofi fierți sau copți,
- surse de carbohidrați cu absorbție lentă,
- mese echilibrate, fără vârfuri glicemice bruște.
Declarațiile medicului Vlad Ciurea și datele din studiile internaționale converg către aceeași concluzie: sănătatea creierului depinde în mare măsură de alegerile noastre zilnice.
