Cât de periculos este mersul desculț pe gresia rece. Răspunsul surprinzător al cercetătorilor

Iarna vine cu un fenomen pe care îl observăm aproape în fiecare familie: nas înfundat, strănut, tuse și dureri în gât apar parcă mult mai des decât în lunile calde. De aici s-a născut și una dintre cele mai cunoscute explicații populare: frigul ar fi cel care „aduce” răceala.

Răceală Foto: Shutterstock

Realitatea este însă mai interesantă. Temperaturile scăzute nu produc o infecție respiratorie în lipsa unui virus, însă schimbarea sezonului poate crea condiții care favorizează circulația virusurilor și poate influența modul în care organismul reacționează la ele. Iar acest lucru explică mai bine de ce răcelile sunt atât de frecvente în perioada rece.

Nu frigul ne îmbolnăvește, ci contextul creat de sezonul rece

Când temperaturile scad, se schimbă și rutina zilnică. Petrecem mai mult timp în spații închise, stăm mai aproape unii de alții, iar aerisirea încăperilor poate fi mai redusă. În aceste condiții, virusurile respiratorii au mai multe oportunități să circule de la o persoană la alta.

Răceala comună poate fi provocată de peste 200 de virusuri, iar rinovirusurile se numără printre cele mai frecvente. Ele se transmit prin particule respiratorii, prin contact apropiat și, în anumite situații, prin suprafețe contaminate.

Prin urmare, faptul că afară este frig nu este suficient pentru ca o persoană să răcească. Este necesară expunerea la un agent infecțios.

Totuși, temperaturile scăzute nu sunt complet lipsite de importanță. Cercetările au arătat că temperatura din interiorul nasului poate influența comportamentul anumitor virusuri și răspunsul local al organismului.

Un studiu publicat în PNAS a analizat rinovirusul la temperaturi diferite și a observat că acesta se poate replica mai eficient în jurul valorii de 33 de grade Celsius decât la 37 de grade. În același timp, celulele respiratorii au prezentat un răspuns antiviral mai puternic la temperatura mai ridicată.

Cercetări ulterioare realizate pe celule nazale umane au oferit indicii suplimentare că temperaturile mai scăzute pot modifica anumite mecanisme de apărare ale mucoasei respiratorii.

Asta nu înseamnă că orice expunere la frig se transformă într-o răceală. Înseamnă că temperatura poate fi unul dintre factorii care influențează interacțiunea dintre organism și virus, după ce acesta a ajuns deja în căile respiratorii.

De aici poate fi înțeleasă și diferența dintre două situații aparent asemănătoare. O persoană care iese afară fără geacă nu dezvoltă automat o infecție. În schimb, într-un sezon în care virusurile circulă intens, frigul se combină cu schimbări de comportament și de mediu care pot favoriza transmiterea lor.

Ce se întâmplă când ne sunt reci mâinile și picioarele

Una dintre cele mai persistente asocieri este cea dintre picioarele reci și răceală. De aici vine avertismentul repetat de părinți: „Pune-ți papucii, că răcești!”

Mersul desculț pe o podea rece nu introduce însă un virus în organism. Dacă nu există o expunere la un agent infecțios, temperatura podelei nu poate produce singură o răceală.

Există însă un motiv pentru care frigul poate fi urmat de senzații care seamănă cu debutul unei probleme respiratorii. Aerul rece poate determina reacții la nivelul mucoasei nazale, inclusiv creșterea secrețiilor. Astfel, după o perioadă petrecută în frig, unei persoane îi poate curge nasul sau poate simți că are nasul înfundat fără să fi făcut o infecție în acel moment.

O altă posibilitate este ca virusul să fi fost deja contractat. Simptomele unei răceli nu apar imediat după contactul cu virusul. Dacă frigul și debutul simptomelor se succed la scurt timp, este ușor să atribuim boala temperaturii scăzute, deși infecția putea fi deja instalată.

Studiile care au încercat să stabilească dacă răcirea organismului crește direct susceptibilitatea la răceală nu au oferit o explicație atât de simplă. Rezultatele nu susțin ideea că simplul fapt de a-ți fi fost frig este suficient pentru a provoca o infecție.

În același timp, nici concluzia opusă, potrivit căreia frigul nu contează deloc, nu surprinde întreaga situație. Există diferențe între temperatura mediului, temperatura mucoasei nazale, răspunsul imun local, umiditate și comportamentul oamenilor în sezonul rece.

Chiar și așa, principalul element rămâne virusul. Pentru a preveni răceala, măsurile utile sunt cele care reduc șansele de a intra în contact cu virusurile: igiena mâinilor, evitarea atingerii ochilor, nasului și gurii cu mâinile nespălate și limitarea contactului apropiat cu persoanele bolnave.

Așadar, frigul poate face parte din povestea răcelilor de sezon, dar nu este personajul principal. Temperatura scăzută poate influența organismul și mediul în care circulă virusurile, însă infecția respiratorie apare în urma contactului cu un agent viral.