Motivul pentru care dormi mai prost într-un loc străin. Explicația cercetătorilor

Chiar dacă hotelurile investesc în saltele confortabile, lenjerii de calitate și meniuri cu mai multe tipuri de perne, somnul oaspeților nu este întotdeauna unul odihnitor. Motivul poate fi „efectul primei nopți”, un fenomen care apare atunci când încercăm să dormim într-un mediu nou și necunoscut.

Efectul primei nopți / Foto: shutterstock

Cercetătorii susțin că acest fenomen are, cel mai probabil, rădăcini evolutive. Creierul poate rămâne într-o stare de vigilență mai ridicată atunci când ne aflăm într-un loc pe care nu îl cunoaștem, chiar dacă organismul are nevoie de odihnă.

Ce este „efectul primei nopți”

„Efectul primei nopți” este descris de specialiștii în somn drept o stare de vigilență crescută a creierului în timpul somnului într-un mediu necunoscut. Fenomenul a fost observat în numeroase studii, iar cercetătorii consideră că ar putea avea o origine evolutivă.

„Se presupune că este un răspuns adaptativ, prin care creierul rămâne vigilent într-un mediu necunoscut”, a explicat pentru Euronews Anna Wick, cercetător principal în domeniul somnului la Universitatea din Freiburg, Elveția.

Ahmad Mayeli, profesor de psihiatrie și cercetător în domeniul somnului la Universitatea din Pittsburgh, afirmă că fenomenul este întâlnit de majoritatea oamenilor, chiar dacă nu toți își dau seama că îl experimentează.

„În medie, oamenii dorm cu 20-30 de minute mai puțin într-un loc nou”.

Potrivit specialistului, oamenii dorm, în medie, cu 20-30 de minute mai puțin atunci când se află într-un loc nou. Studiile sale au arătat că lobul frontal al creierului, implicat în stadiile profunde ale somnului, rămâne mai activ în primele nopți petrecute într-un mediu necunoscut.

De ce dormim mai puțin într-un loc străin

Activitatea mai intensă a creierului indică un nivel crescut de alertă. Mayeli compară fenomenul cu situația mamiferelor marine, precum delfinii, la care o parte a creierului poate rămâne activă în timpul somnului. Cercetătorul subliniază însă că efectul nu este la fel de pronunțat în cazul oamenilor.

Vârsta poate influența, de asemenea, intensitatea fenomenului. Copiii, adolescenții și persoanele vârstnice sunt mai afectate, în timp ce oamenii aflați în jurul vârstei de 20 de ani resimt cel mai puțin „efectul primei nopți”. Intensitatea acestuia crește odată cu înaintarea în vârstă.

Potrivit explicației oferite de Mayeli, creierul este programat să fie precaut atunci când ajunge într-un loc nou, deoarece, de-a lungul istoriei, mediile necunoscute puteau reprezenta un risc pentru siguranță.

Pe lângă acest mecanism, somnul poate fi influențat și de alți factori. Lisa Strauss, psiholog specializat în tratarea tulburărilor de somn prin terapie cognitiv-comportamentală, menționează oboseala provocată de călătorie, diferențele de fus orar și elementele din mediul înconjurător.

Lumini intermitente, inclusiv cele provenite de la un detector de fum, pot afecta odihna. De asemenea, relațiile tensionate pot contribui la dificultățile de somn, mai ales atunci când oamenii vizitează rude sau prieteni cu care nu au o relație foarte apropiată.

Cum poți dormi mai bine când ești departe de casă

În unele situații, lucrurile pot sta însă diferit. Oboseala acumulată sau senzația de deconectare de la stresul de zi cu zi pot contribui la un somn mai bun chiar din prima noapte. De asemenea, persoanele care au deja probleme cu somnul acasă pot fi mai puțin afectate de schimbarea mediului, deoarece nu ajung să asocieze locul nou cu dificultățile obișnuite.

În schimb, persoanele anxioase sunt mai vulnerabile la „efectul primei nopți”. Potrivit Lisei Strauss, îngrijorarea legată de posibilitatea de a nu putea dormi poate ajunge să întrețină chiar problema pe care persoana încearcă să o evite.

Pentru a reduce efectele fenomenului, specialistul recomandă respectarea regulilor de igienă a somnului. Printre acestea se numără păstrarea unei ore constante de culcare, menținerea unei camere întunecate și răcoroase și evitarea ecranelor înainte de somn.

Aceste obiceiuri pot fi adoptate chiar cu câteva zile înaintea unei călătorii importante. O altă metodă este acomodarea treptată cu noul spațiu. Petrecerea unui timp mai îndelungat în patul în care urmează să dormim, citind sau desfășurând activități liniștitoare, poate contribui la familiarizarea cu mediul.

Obiectele familiare pot avea, de asemenea, un rol important. O pernă sau o pătură preferată luată de acasă poate contribui la crearea unui sentiment de familiaritate într-un loc nou.

Pentru persoanele care se confruntă cu anxietate accentuată, Strauss recomandă și vizualizarea unui loc familiar și sigur, precum o plajă sau o potecă preferată din natură. Repetarea unor fraze pozitive poate fi, de asemenea, folosită pentru reducerea stării de hipervigilență.

Ahmad Mayeli subliniază că „efectul primei nopți” nu reprezintă un motiv de îngrijorare. Potrivit acestuia, una sau două ore de somn pierdute într-o noapte pot fi recuperate cu ușurință. Totuși, în cazul unui eveniment important, precum o întâlnire sau o prezentare, specialistul recomandă sosirea cu o zi mai devreme, pentru ca organismul să aibă timp să se acomodeze cu noul mediu.