Orașul european din care angajații pleacă în ciuda salariilor de 2.000 de euro! De ce nu le mai ajung banii

Milano, considerat cel mai scump oraș din Italia, se confruntă cu o criză tot mai mare de profesori. Sute de posturi din învățământ au rămas neocupate, iar mulți dintre cei care lucrează deja aici aleg să plece, deoarece salariile nu le mai permit să suporte cheltuielile ridicate. Chiriile consumă o parte importantă din veniturile lunare, iar situația este agravată de stagnarea salariilor și de scăderea puterii de cumpărare.

Costurile vieţii în Milano, tot mai greu de suportat Foto: Shutterstock

Potrivit Reuters, problema s-a accentuat în ultimii ani, iar tot mai mulți profesori evită să candideze pentru posturile disponibile sau solicită transferul la scurt timp după angajare.

Massimiliano Matteri, un profesor de 49 de ani dintr-o localitate de lângă lacul Como, s-a bucurat enorm când a obținut, în urmă cu trei ani, un post cu normă întreagă într-o școală din Milano. Entuziasmul a fost însă de scurtă durată, deoarece a realizat că veniturile nu îi permit să ducă o viață decentă.

După ce a locuit într-o garsonieră pe care a descris-o drept „ca o celulă”, la periferia orașului, bărbatul a reușit să se transfere la Livorno, în Toscana. Acolo și-a cumpărat o locuință confortabilă și spune că situația financiară s-a îmbunătățit considerabil.

„Nu am regretat deloc. Nu m-aș mai întoarce niciodată la Milano”, a declarat profesorul de literatură și istorie.

Din cele 37.000 de posturi disponibile la nivel național la începutul verii, aproximativ 4.300 se aflau în zona Milano. Aproape 12% dintre locurile vacante erau concentrate în această regiune, iar aproximativ o cincime dintre posturile din oraș au rămas neocupate.

Salariile profesorilor din Italia, afectate de stagnare

Problema veniturilor reprezintă una dintre provocările economice importante ale Italiei. Salariile ajustate la inflație sunt în prezent mai mici decât cele din 1990, potrivit datelor OCDE. Italia este singura dintre cele peste 20 de economii avansate analizate în care s-a înregistrat o asemenea scădere.

De asemenea, conform Eurostat, țara se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește pierderea puterii de cumpărare din ultimii cinci ani.

Nemulțumirile legate de salarii, costul vieții și degradarea serviciilor publice au dus la greve și proteste în mai multe regiuni. Luna aceasta, manifestațiile din Milano au degenerat în violențe, iar grupuri formate în principal din tineri au provocat distrugeri, au jefuit magazine și au atacat polițiști.

Jumătate din salariu se duce pe chirie în Milano

Unul dintre principalele motive pentru care profesorii părăsesc Milano este diferența dintre venituri și cheltuielile pentru locuință. Salariile sunt stabilite la nivel național, fără să existe sporuri speciale pentru angajații care lucrează în cel mai scump oraș al Italiei.

Un profesor câștigă aceeași sumă ca un cadru didactic dintr-o localitate din sudul țării, deși costurile locative sunt considerabil mai mari în Milano. Prețurile au crescut inclusiv pe fondul sosirii unor bancheri internaționali după Brexit și al modificărilor fiscale.

Veniturile nete ale profesorilor variază între 1.350 și 2.000 de euro lunar, în funcție de experiență și de nivelul de învățământ. În schimb, chiria medie pentru o singură cameră ajunge la aproximativ 700 de euro. La periferie, prețurile pornesc de la 500 de euro, în timp ce în cartierele centrale pot depăși 1.000 de euro.

Francesca Bruni, profesoară de drept în vârstă de 59 de ani, a rezistat șase ani în Milano, însă anul trecut a decis să se transfere în orașul natal, Taranto, aflat în sudul Italiei.

„Proprietarii cer adesea avansuri și alte garanții pe care profesorii, mai ales cei cu contracte de muncă temporare, nu le pot oferi”, a explicat aceasta.

Un raport Deutsche Bank din 2026 arată că, după achitarea chiriei, locuitorilor din Milano le rămân mai puțini bani decât celor din marile capitale europene, inclusiv Roma. În ultimii cinci ani, chiriile din oraș au crescut cu 20%.

Giovanni Pavesi, profesor de muzică în vârstă de 43 de ani, spune că aproximativ jumătate din venitul său lunar ajunge la proprietar. Cu toate acestea, nu ia în calcul să plece din oraș.

„Tot ceea ce oferă orașul, mai ales viața culturală, chiar dacă faptul că locuiești în Milano nu înseamnă întotdeauna că îți poți permite să te bucuri de ea”, a mărturisit el.

Puterea de cumpărare a profesorilor a scăzut cu 12%

Problemele legate de locuințele accesibile nu îi afectează doar pe profesori. Din 2023, studenții organizează periodic proteste în Milano, unde au instalat corturi pe străzi pentru a atrage atenția asupra dificultăților de a găsi locuințe la prețuri accesibile.

Costul vieții a devenit o problemă la nivelul întregii Italii. În septembrie, inflația a ajuns la 4,2%, față de 3,2% în august, pe fondul scumpirilor puternice din sectorul energetic.

Angajații din sectorul public, inclusiv profesorii și asistenții medicali, resimt puternic aceste schimbări, deoarece contractele colective de muncă sunt renegociate doar o dată la câțiva ani.

Potrivit datelor prezentate în material, salariul de bază al profesorilor era anul trecut cu 12% mai mic în termeni reali decât în 2015, ceea ce reflectă pierderea semnificativă a puterii de cumpărare.