Meditațiile au devenit aproape obligatorii în România. Cât plătesc părinții pentru pregătirea copiilor și ce spun specialiștii

Pentru tot mai multe familii din România, educația copiilor nu se mai rezumă la orele petrecute în sala de clasă. Meditațiile au devenit o cheltuială constantă în bugetul gospodăriilor, fie că părinții vor să își pregătească micuții pentru examenele naționale, fie că încearcă să îi ajute să recupereze materia sau să obțină note mai bune. Potrivit unui studiu realizat de Salvați Copiii România, familiile care apelează la pregătirea suplimentară cheltuiesc, în medie, peste 6.200 de lei anual. Specialiștii avertizează că fenomenul scoate la iveală problemele sistemului de învățământ și riscă să transforme accesul la performanță într-un privilegiu rezervat celor care își permit să plătească.

Meditațiile au devenit aproape obligatorii în România. Foto: arhiva

Aproape jumătate dintre familii investesc în meditații. Gimnaziul și liceul, perioadele cu cele mai mari solicitări

Amploarea fenomenului meditațiilor a devenit un semnal de alarmă pentru sistemul educațional din România. Atunci când un număr atât de mare de elevi are nevoie de ore suplimentare pentru a face față cerințelor școlare, apare inevitabil întrebarea dacă școala reușește să ofere tuturor copiilor sprijinul de care au nevoie.

Ministrul Educației, Sorin Costreie, a atras recent atenția asupra acestei situații.

„În clipa în care se fac masiv meditaţii, mie îmi arată că şcoala românească are o mare, mare problemă”, a declarat acesta. Oficialul a vorbit și despre necesitatea fiscalizării veniturilor obținute din pregătirea particulară.

Datele unui studiu realizat de Salvați Copiii România, la finalul anului 2024, confirmă amploarea fenomenului. Aproape 48% dintre părinții participanți la cercetare au declarat că își trimit copiii la meditații.

Procentul este și mai ridicat în cazul elevilor mai mari: 64% dintre părinții copiilor de gimnaziu și 66% dintre cei ai liceenilor au apelat la pregătirea suplimentară. Nici clasele primare nu sunt ocolite de această tendință, aproape unul din cinci copii beneficiind de ore particulare.

Dincolo de numărul mare de familii care recurg la această soluție, costurile reprezintă o altă problemă importantă. Cheltuiala medie anuală pentru meditații ajunge la 6.234 de lei. Mai mult, aproximativ un sfert dintre familiile care plătesc aceste servicii ajung să amâne alte cumpărături sau cheltuieli necesare pentru a putea susține pregătirea copiilor.

Ioana Alexandra Șomîtcă, specialist în educație și fondatoarea Empowered Romania, consideră că discuția despre fiscalizarea meditațiilor trebuie privită și din perspectiva echității.

„Fiscalizarea oricărui serviciu este, în esență, un act de normalitate și se întâmplă în toate domeniile, deci nu ar trebui să fie o surpriză. Oamenii, de fapt, nu au neapărat o problemă cu plata taxelor în sine, ci cu inechitatea”, declară aceasta pentru „Adevărul”.

Motivele pentru care părinții aleg pregătirea suplimentară sunt diferite. Unii vor să le ofere copiilor un avantaj la examene, alții încearcă să acopere golurile acumulate în timpul anului școlar.

„La clasă, un profesor lucrează adesea cu 30 de elevi, fiecare cu nivelul și preferințele lui. Chiar și cu cel mai bun profesor la catedră, este imposibil să faci educație într-un asemenea colectiv”, completează Ioana Alexandra Șomîtcă.

Potrivit cercetării Salvați Copiii, 58% dintre părinții care plătesc meditații urmăresc pregătirea copiilor pentru examenele naționale. În același timp, 36% vor să îi ajute să recupereze informațiile pe care nu le-au înțeles la școală, iar 32% își doresc rezultate școlare mai bune.

Cât costă meditațiile și de ce nu toate familiile își permit pregătirea suplimentară

Deși sunt privite de mulți părinți drept o investiție în viitorul copiilor, meditațiile nu reprezintă o opțiune accesibilă pentru toate gospodăriile. Diferențele de venit se reflectă direct în posibilitatea de a beneficia de ore suplimentare.

Studiul Salvați Copiii arată că doar 35% dintre părinții cu venituri lunare sub 5.000 de lei plătesc meditații. În schimb, în rândul familiilor care câștigă peste 20.000 de lei pe lună, proporția ajunge la aproximativ 65%.

Astfel, șansele unui copil de a beneficia de pregătire individualizată sunt influențate și de situația financiară a familiei, nu doar de nevoile sale educaționale.

Ioana Alexandra Șomîtcă explică faptul că presiunea socială contribuie la perpetuarea acestui fenomen. Părinții ajung să facă eforturi financiare considerabile de teamă că propriii copii vor rămâne în urma colegilor.

„Acest fenomen are la bază, în primul rând, presiunea societății și teama de excluziune - acea rușine ca propriul copil să nu beneficieze de aceleași avantaje precum copilul vecinului. Mulți părinți fac sacrificii uriașe din dorința de a le oferi copiilor un viitor mai luminos, unul pe care ei, poate, nu l-au avut. Se pun pe planul doi și se îndatorează, sperând că aceste eforturi financiare vor fi acoperite în timp, considerând că datoria lor supremă este să își ajute copiii să reușească în viață”, punctează specialista.

Există însă și situații în care pregătirea suplimentară devine o formă de competiție între părinți, nu doar o soluție la dificultățile întâmpinate de elevi.

„Pe de altă parte, poate fi vorba uneori și de un simplu trend, o formă de statut social prin care părinții se mândresc cu pregătirea copiilor lor. Situația este însă delicată pe termen lung, deoarece un copil a cărui familie nu poate susține constant acest efort financiar poate resimți o frustrare profundă dacă încearcă să se mențină la un nivel artificial dictat de cei din jur.”

Inegalitățile sunt cu atât mai vizibile în comunitățile rurale, unde accesul la profesori care oferă pregătire particulară poate fi limitat. În timp ce elevii din familiile cu venituri ridicate au posibilitatea să beneficieze de sprijin individualizat, copiii din gospodăriile vulnerabile riscă să rămână fără ajutor chiar și atunci când întâmpină dificultăți la învățătură.

UNESCO atrage, de asemenea, atenția asupra riscului ca meditațiile să accentueze diferențele dintre elevi. Atunci când performanța depinde tot mai mult de resursele financiare ale familiei, educația își pierde din rolul de instrument care ar trebui să ofere șanse egale tuturor copiilor.

Meditațiile, o „instituție paralelă de învățământ”. Ce efecte pot avea asupra elevilor

Dincolo de cheltuielile suportate de părinți, extinderea pregătirii particulare ridică semne de întrebare și în privința modului în care copiii ajung să perceapă școala și procesul de învățare.

Aurora Oprea, consilier vocațional, consideră că meditațiile au ajuns să funcționeze ca un sistem educațional paralel, care compensează problemele existente în învățământul public.

„Fenomenul meditațiilor în România a devenit o instituție paralelă de învățământ, alimentată de deficiențele structurale ale sistemului public, clasele suprapopulate și presiunea pentru performanță. Această practică adâncește inegalitățile educaționale, transformând pregătirea suplimentară dintr-o opțiune într-o necesitate impusă de dinamica de la clasă”, declară aceasta.

Specialista atrage atenția că accentul pus aproape exclusiv pe note, medii și examene poate schimba fundamental experiența educațională a copiilor.

„Această «școală paralelă» transformă educația dintr-un proces de descoperire a vocației într-o cursă contra-cronometru pentru note și diplome”, consideră Aurora Oprea.

Un alt efect important este reducerea timpului liber. Elevii care merg zilnic la școală și participă ulterior la mai multe ședințe de pregătire au mai puține ocazii să se implice în activități recreative, să descopere hobby-uri sau să își exploreze aptitudinile.

„Fără acest spațiu liber, tinerilor le este extrem de greu să își identifice interesele reale și abilitățile native, elemente esențiale în alegerea unei direcții de studiu, o vocație”, continuă consilierul vocațional.