Ora de iarnă 2026. Cum se dau ceasurile în noaptea de 24 spre 25 octombrie

România trece oficial la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă spre duminică, 24 spre 25 octombrie 2026.

România trece la ora de iarnă în acest weekend Foto: Shutterstock

Modificarea ne aduce o oră în plus de somn și o zi de duminică neobișnuit de lungă, de 25 de ore, dar vine la pachet și cu o schimbare vizibilă a ritmului zilnic: dacă diminețile vor fi mai luminoase, serile se vor așterne mult mai repede, iar întunericul va cuprinde orașele chiar de la primele ore ale după-amiezii.

Se dau ceasurile înapoi cu o oră

Mecanismul de schimbare a orei este programat pentru ultima duminică a lunii octombrie, la ora 4:00 dimineața. În acel moment, acele ceasornicului vor fi date înapoi cu 60 de minute, până la ora 3:00, ceea ce înseamnă că intervalul orar 3:00 - 4:00 se va repeta pe parcursul nopții.

În epoca tehnologiei digitale, majoritatea dispozitivelor inteligente – de la telefoane mobile, tablete și smartwatch-uri până la computere și televizoare conectate la rețea – vor efectua actualizarea în mod automat, dacă au activată funcția de sincronizare prin fusul orar al rețelei.

Atenția trebuie îndreptată însă către aparatele clasice: ceasurile de mână mecanice sau pe baterie, ceasurile de perete, bordul autoturismelor mai vechi și electrocasnicele din bucătărie (cum ar fi cuptorul electric sau cuptorul cu microunde) necesită ajustare manuală pentru a preveni decalajele de program la început de săptămână.

Impactul asupra organismului: melatonina, oboseala temporară și ritmul circadian

Trecerea la ora de iarnă schimbă modul în care receptorii biologici percep lumina naturală, influențând direct ritmul circadian, adică mecanismul intern care reglează ciclul somn-veghe. Chiar dacă populația primește teoretic o oră în plus de somn, adaptarea internă nu este întotdeauna automată, potrivit Pro Tv.

Specialiștii atrag atenția că modificarea poate crea o stare tranzitorie de oboseală, somnolență pe parcursul prânzului și dificultăți de concentrare la locul de muncă sau la școală, organismul având nevoie de câteva zile pentru a se recalibra.

Lumina matinală ajută la trezirea creierului și sincronizarea sistemului nervos, în vreme ce întunericul lăsat mult mai rapid la orele după-amiezii stimulează secreția timpurie de melatonină – hormonul care induce starea de somn.

Pentru cei care își încheie activitatea profesională sau cursurile școlare după ora 17:00, deplasările spre casă se vor desfășura complet la lumina felinarelor, senzația de zi scurtată accentuându-se continuu până la solstițiul de iarnă din luna decembrie.

La ce ne ajută ora de iarnă

Tradiția schimbării sezoniere a orei a apărut din motive pur economice. Sistemul a fost utilizat oficial pentru prima dată în timpul Primului Război Mondial, în anul 1916, de Germania și Austro-Ungaria, principalul scop fiind economisirea cărbunelui și a energiei electrice pentru nevoile frontului.

România a experimentat sistemul pentru prima dată în anul 1917, adoptându-l în regim oficial și continuu începând din 1932, deși a trecut prin perioade de suspendare de-a lungul deceniilor.

În prezent, sistemul este reglementat unitar pe teritoriul Uniunii Europene printr-o directivă aplicată încă din 2001, menită să asigure funcționarea uniformă a transporturilor și comunicațiilor internaționale. Deși ideea de bază a fost maximizarea utilizării luminii solare în lunile calde și revenirea la ora naturală iarna, eficiența energetică reală a acestui mecanism rămâne un subiect intens dezbătut pe plan european.