Ai trecut de 50 de ani? Numărul de ore de somn care ar putea conta pentru sănătatea creierului

Cele 8 ore de somn pe noapte sunt prezentate adesea drept regula de aur pentru o viață sănătoasă. Totuși, un nou studiu publicat în 2026 arată că lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Durata ideală a somnului poate varia de la o persoană la alta, iar atât odihna insuficientă, cât și cea excesivă au fost asociate cu rezultate cognitive mai slabe.

Alzheimer Foto: Shutterstock

Cercetarea, care a analizat datele a 38.816 persoane, a urmărit legătura dintre numărul de ore dormite, performanța cognitivă și anumite modificări ale creierului asociate bolii Alzheimer. Rezultatele îi determină pe cercetători să privească somnul dintr-o perspectivă mai largă, în care contează nu doar durata, ci și calitatea odihnei și modul în care aceasta influențează funcționarea de zi cu zi.

Somnul prea scurt sau prea lung poate ridica semne de întrebare

Studiul publicat în iulie 2026 în revista „Alzheimer’s & Dementia” a analizat date din UK Biobank. Cercetătorii au comparat durata somnului cu rezultatele unor teste cognitive și cu un indicator obținut prin imagistică prin rezonanță magnetică, conceput pentru a evidenția tipare de atrofie cerebrală asociate bolii Alzheimer.

Datele au indicat o asociere în formă de U. Cu alte cuvinte, atât persoanele care dormeau prea puțin, cât și cele care dormeau prea mult au prezentat anumite rezultate mai slabe.

Participanții care declarau că dorm aproximativ 5-6 ore pe noapte, dar și cei care ajungeau la 9-10 ore, au avut rezultate cognitive mai slabe la anumite teste, comparativ cu alte categorii de durată a somnului.

Aceste rezultate nu înseamnă că există o durată universală a somnului care să fie potrivită pentru fiecare persoană. Vârsta, starea de sănătate, calitatea odihnei și modul în care funcționează organismul în timpul zilei sunt elemente importante atunci când este evaluat somnul.

Pentru adulții în vârstă, National Institute on Aging recomandă, în general, aproximativ 7-9 ore de somn pe noapte. Astfel, ideea că toată lumea trebuie să doarmă exact 8 ore poate fi prea rigidă. Pentru unii oameni, 7 ore pot fi suficiente, în timp ce alții pot avea nevoie de mai mult pentru a se simți odihniți.

Nu contează doar numărul de ore. Regularitatea somnului este, de asemenea, importantă. Un program în care o persoană doarme prea puțin în timpul săptămânii și încearcă să recupereze în weekend prin multe ore suplimentare poate afecta ritmul somn-veghe.

Un alt aspect important apare după vârsta de 50 de ani. Un studiu longitudinal care a urmărit aproape 8.000 de persoane din Marea Britanie a analizat durata somnului începând de la această vârstă. Participanții au fost întrebați în mod repetat câte ore dormeau, iar unii au purtat și dispozitive care măsurau activitatea.

În perioada de monitorizare, 521 de participanți au primit un diagnostic de demență. Persoanele care dormeau șase ore sau mai puțin în jurul vârstelor de 50 și 60 de ani au avut un risc cu aproximativ 30% mai mare de a fi diagnosticate ulterior cu demență, în comparație cu cele care dormeau aproximativ 7 ore.

De ce este somnul atât de important pentru creier

Somnul nu înseamnă că activitatea creierului se oprește. În timpul nopții au loc procese importante pentru consolidarea amintirilor, reglarea emoțiilor și buna funcționare a sistemului nervos.

„Ceva remarcabil se întâmplă când dormi. Este cea mai naturală formă de îngrijire de sine pe care o avem”, a explicat anterior dr. Rafael Pelayo, specialist în somn la Universitatea Stanford.

Cercetările legate de boala Alzheimer au urmărit și legătura dintre somn și proteinele beta-amiloid și tau, implicate în modificările caracteristice acestei boli.

O meta-analiză publicată în 2025, care a inclus 30 de studii și aproape 15.000 de participanți, a identificat asocieri între calitatea slabă a somnului și o încărcare mai mare de beta-amiloid. Durata mai scurtă a somnului a fost, de asemenea, asociată cu niveluri mai mari de beta-amiloid în anumite măsurători imagistice.

În ceea ce privește proteina tau, analiza nu a găsit o asociere clară între aceasta și durata sau calitatea somnului.

Nici somnul foarte lung nu trebuie privit automat drept un semn al unei stări bune de sănătate. Unele cercetări au asociat odihna prelungită cu rezultate cognitive mai slabe sau cu un risc mai mare de demență.

În anumite situații, numărul mare de ore petrecute dormind poate fi consecința unor probleme de sănătate existente. Depresia, anumite afecțiuni cronice, tulburările de somn sau oboseala persistentă pot influența durata odihnei. Uneori, modificările somnului pot apărea chiar înainte ca alte simptome să devină evidente.

Dacă o persoană are constant nevoie de 10-11 ore de somn, se trezește obosită sau adoarme frecvent în timpul zilei, situația ar trebui discutată cu medicul.

„Dacă cineva îmi spune că doarme multe ore, dar se trezește obosit, ceva nu este în regulă”, a subliniat dr. Rafael Pelayo.

Pentru un somn mai bun, câteva obiceiuri simple pot fi importante. Este recomandat un program cât mai regulat de culcare și trezire, inclusiv în weekend. De asemenea, este utilă reducerea luminii și a timpului petrecut în fața ecranelor înainte de culcare.

Activitatea fizică din timpul zilei poate contribui la un somn mai bun, în timp ce cafeaua consumată seara poate afecta odihna. Gestionarea stresului poate face și ea parte din rutina de seară, prin relaxare, exerciții de respirație sau mindfulness.

Problemele persistente nu ar trebui ignorate. Insomnia, sforăitul puternic, pauzele de respirație în timpul somnului sau somnolența excesivă sunt situații care merită discutate cu un specialist.

Somnul este, așadar, doar una dintre componentele unui stil de viață care poate contribui la sănătatea creierului. În 2026, Organizația Mondială a Sănătății a publicat o nouă ediție a ghidurilor privind reducerea riscului de declin cognitiv și demență, documentul incluzând recomandări legate de activitatea fizică, alimentație, gestionarea unor boli cronice și alți factori modificabili.

Datele prezentate în material arată și o situație îngrijorătoare în România. Studiul Ikea Sleep Report arată că 34% dintre români dorm șase ore pe noapte sau mai puțin, iar 40% declară că nu au dormit suficient.

Conform estimărilor Alzheimer Europe, peste 288.000 de persoane din România trăiesc în prezent cu demență, iar numărul acestora ar putea ajunge la aproape 400.000 până în 2050.