Câte ore de somn sunt necesare pentru susţinerea imunităţii?

În perioadele în care suntem bolnavi, ni se recomandă să dormim mult pentru a ne recupera mai repede. Însă de câte ore de somn avem nevoie, de fapt, pentru a ne susține sistemul imunitar?

Foto: Shutterstock

Somnul joacă un rol vital în mecanismele de apărare ale sistemului imunitar. Un studiu efectuat pe 164 de adulți expuși la un virus al răcelii a arătat că persoanele care au dormit mai puțin de 6 ore pe noapte prezentau un risc de aproximativ patru ori mai mare de a se îmbolnăvi comparativ cu cele care s-au odihnit peste 7 ore.

De câte ore de somn este nevoie pentru o recuperare adecvată

Contează numărul de ore pe noapte, dar și calitatea somnului. În cazul adulților, obiectivul ar trebui să fie de cel puțin 7 ore de somn. Cele 7 ore reprezintă minimul recomandat în general adulților pentru menținerea sănătăţii.

Academia Americană de Medicină a Somnului recomandă cel puțin 7 ore pe noapte, o durată cuprinsă între 7 și 9 ore fiind adecvată pentru majoritatea adulților.

„Aceste 7 ore trebuie privite ca o recomandare – un consens – și nu ca un prag precis. Există persoane care au nevoie de puțin somn și persoane care au nevoie de mult somn”, precizează dr. Laurent Fogel, medic specializat în medicină funcțională, citat de santemagazine.fr.

Nevoile variază de la o persoană la alta, în funcție de factori precum vârsta, starea de sănătate, genetica și mediul înconjurător.

Cum influențează somnul imunitatea

În timp ce dormim, sistemul imunitar rămâne pe deplin activ. „Somnul nu reprezintă o perioadă de inactivitate pentru sistemul imunitar, ci una de activitate”, subliniază dr. Laurent Fogel. Mai exact, somnul reglează producția de citokine – molecule care permit celulelor imunitare să comunice între ele. De asemenea, acesta modifică circulația anumitor globule albe, precum limfocitele T, care joacă un rol în răspunsul imunitar.

„În timpul somnului profund, hormonii de stres, precum cortizolul și adrenalina, se află la cele mai scăzute niveluri. În schimb, nivelurile hormonului de creștere și ale prolactinei sunt ridicate. Acest mediu hormonal favorizează comunicarea între celulele sistemului imunitar”, explică medicul.

Astfel, somnul contribuie la memoria imunitară, permițând organismului să recunoască mai bine un agent infecțios cu care a intrat anterior în contact.

De remarcat este faptul că experimentele efectuate după vaccinare au demonstrat că o noapte de somn stimulează răspunsul limfocitelor T și producția de anticorpi specifici. „Voluntarii care au dormit normal după administrarea vaccinului împotriva hepatitei A au produs aproximativ de două ori mai mulți anticorpi decât cei care au fost privați de somn în acea noapte. Acest răspuns a fost corelat cu durata somnului profund”, notează dr. Laurent Fogel.

Somnul mai lung nu înseamnă sănătate mai bună

Un somn mai lung nu echivalează neapărat cu o stare de sănătate mai bună. „Contrar a ceea ce s-ar putea crede, somnul de peste nouă ore este, de asemenea, asociat cu o incidență mai mare a infecțiilor și cu un risc crescut de mortalitate. Acest lucru indică adesea o problemă de sănătate subiacentă. Totuși, este vorba despre o asociere, nu despre o relație de cauzalitate", explică dr. Laurent Fogel.

O meta-analiză a unor studii prospective a constatat că, față de un somn de 7 ore, riscul de mortalitate a fost cu 21% mai mare în cazul persoanelor care dormeau 9 ore și cu 37% mai mare în cazul celor care dormeau 10 ore.

Durata nu este totul: trezirile repetate în timpul nopții pot împiedica refacerea organismului. Ceasul nostru intern, care reglează ritmul circadian, joacă, de asemenea, un rol în producția de melatonină și în fluctuațiile temperaturii corporale ce facilitează instalarea somnului.